Barajul Vidraru. O comunitate prosperă a fost sacrificată pentru crearea sa

Barajul și Lacul Vidraru se află de-a lungul Transfăgărășanului, acestea fiind situate la 40 kilometri distanță de Curtea de Argeș, între versanții Pleașa și Vidraru.

Barajul și lacul de acumulare au fost construite între 1960 și 1966 pentru producerea de energie electrică, irigații și pentru a preveni inundațiile. Astăzi, barajul Vidraru atrage turiști de pretutindeni, fiind un loc propice pentru recreere și sporturi extreme, cum ar fi bungee jumping.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

La momentul finalizării, atingând o înălțime de 162 de metri, barajul Vidraru era pe locul opt în Europa și al 20-lea în lume. Pentru construirea barajului au fost create galerii subterane cu o lungime de 42 kilometri, un milion de metri cubi de rocă subterană a fost excavat, un milion de metri cubi de beton a fost turnat, iar peste 80 de muncitori și-au pierdut viața.

Lacul de acumulare Vidraru a acoperit o întreagă enclavă a unei comune

Lacul de acumulare Vidraru acoperă o suprafață de 870 hectare, având o lungime de 14 kilometri și o lățime maximă de 2,2 kilometri în zona Valea Lupului – Călugărița. Totodată, apa lacului are o adâncime de 155 metri în apropiere de baraj.

De asemenea, lacul de acumulare Vidraru a acoperit o întreagă enclavă a comunei argeșene Arefu, numită Cumpăna. Martorii din acea perioadă povestesc și acum despre inundarea controlată a zonei și oamenii care au refuzat să-și părăsească locuințele ridicate cu mari sacrificii. Cu mult timp înainte de începerea lucrărilor de construire a hidrocentralei și a lacului de acumulare, în zonă exista o comunitate prosperă de comercianți, crescători de animale, oameni care se ocupau cu exploatări forestiere și care își creaseră mici gospodării.

Un pictor și grafician celebru s-a născut aici

Procesul de umplere cu apă a acumulării a durat un an, iar înainte de asta au fost demontate construcțiile ce meritau și puteau să fie salvate, cum ar fi linia de cale ferată. Oamenii care au fost evacuați au primit despăgubiri, însă legendele locale povestesc despre persoane care au ales să piară sub ape și cruci de cimitir care mai ies și în zilele noastre la suprafață.

Mai mult, puțină lume știe că pictorul și graficianul român Rudolf Schweitzer-Cumpăna s-a născut în această zonă, în ciuda faptului că datele oficiale menționează Pitești drept locul de naștere. Pictorul a recreat peisajul dintre munți de la Cumpăna de mai multe ori în operele sale, iar una dintre lucrările artistului poartă numele de „Case la Cumpăna”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ada Kaleh, insula fortificată de pe Dunăre locuită încă din antichitate

POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din România – FOTO

Ce amendă au primit mai mulți turiști care au hrănit o ursoaică și puii acesteia, în zona lacului Vidraru

Construcţia Transfăgărăşanului şi a Barajului Vidraru