Cea mai mare instalație de captare a carbonului din aer va fi construită în Islanda

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cea mai mare instalație de captare a carbonului din aer va avea o capacitate nominală de captare de 36.000 de tone pe an.

Climeworks AG, o companie elvețiană specializată în tehnologia Direct Air Capture (DAC), a început să construiască în Islanda cea mai nouă și cea mai mare instalație de captare a carbonului, numită Mammoth, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

• Cercetătorii au detectat o structură uriașă care alimentează viitorul fenomen El Niño
• Munții Apalași au suficiente rezerve de litiu pentru 500 de miliarde de telefoane, au descoperit cercetătorii

Aceasta este a doua astfel de instalație construită de firmă.

Cea mai mare instalație de captare a carbonului urmează un plan ambițios

Instalația este doar un pas din agenda extrem de ambițioasă a companiei.

„Cu o capacitate nominală de captare de 36.000 de tone de CO2 pe an, atunci când va fi complet operațională, Mammoth reprezintă un pas demonstrabil în planul ambițios de extindere al Climeworks: o capacitate de mai multe megatone până în 2030 și o capacitate de gigatone până în 2050”, a declarat cei de la Climeworks, potrivit Interesting Engineering.

Construcția este de așteptat să dureze 18-24 de luni.

Despre Climeworks

Climeworks a fost fondată în 2009 de dr. Jan Wurzbacher și dr. Christoph Gebald. Cei doi ingineri mecanici s-au întâlnit în timp ce studiau la ETH Zurich și au inventat tehnologia DAC pe care se bazează compania lor ca parte a studiilor doctorale.

Compania este astăzi renumită pentru instalația sa Orca, prima fabrică de captare și stocare directă din aer la scară largă din lume. Această instalație a devenit operațională în 2021 și s-a lăudat cu opt colectoare de aer cu o capacitate nominală de captare de 4.000 de tone de CO2 pe an.

Această instalație de captare a carbonului este rezultatul muncii cercetătorilor elvețieni

Procesul DAC al Climeworks constă în colectoare modulare de CO2 care pot fi înșiruite pentru a construi mașinării care captează rapid și eficient emisiile de carbon și le transformă în substanțe benigne pentru uz comercial.

Colectoarele funcționează printr-un proces în două etape. În primul rând, aerul este aspirat în colector de către un sistem de ventilatoare de mare putere, unde o serie de filtre chimice foarte selective captează CO2.

Odată ce filtrele sunt umplute cu dioxid de carbon, colectorul este închis, iar temperatura din interior este ridicată până la 80-100°C. Acest lucru permite eliberarea dioxidului de carbon, care este utilizat pentru a dezvolta CO2 foarte concentrat, care intră în producția de biocombustibili sau materiale neutre din punct de vedere al carbonului.

În Islanda, carbonul aspirat este amestecat cu apă și pompat sub pământ, devenind rocă carbonatată în câțiva ani după reacția cu bazaltul.

Instalația este alimentată cu energie regenerabilă

Întregul proces este alimentat de energie regenerabilă (în cazul geotermalului Orca), ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de tone de dioxid de carbon captate, cel puțin 90 de tone sunt eliminate definitiv din atmosferă.

DAC este o tehnologie extrem de eficientă în comparație cu alte metode de îndepărtare a carbonului, cum ar fi împădurirea și reîmpădurirea. Necesită cea mai mică utilizare a pământului și a apei, ceea ce o face o opțiune eficientă pentru creșterea abordărilor naturale pentru combaterea schimbărilor climatice.

Și acesta este un lucru bun pentru că avem nevoie de tot ajutorul pe care îl putem obține atunci când vine vorba de schimbările climatice. Această instalație de captare a carbonului, împreună cu alte abordări de atenuare, ne-ar putea ajuta în cele din urmă să evităm un dezastru climatic catastrofal.

Vă recomandăm să citiți și:

„Arborele vieții” ar putea contribui la încetinirea schimbărilor climatice

100 de zile pentru salvarea solului. Un important lider spiritual al Indiei trage un semnal de alarmă

Nici curenții din adâncurile oceanelor nu scapă de efectele schimbărilor climatice

Cum răspund microorganismele din sol la încălzirea globală?