Istoria batistei, accesoriul pe care doar regii aveau voie să-l dețină

Deși în prezent batista din material textil este mai rar întâlnită, pentru că cele din hârtie au câștigat teren grație costurilor reduse de producție și a ușurinței în folosire, aceasta pare că și astăzi vine la pachet cu un statut social aparte al celui care o deține.

Cineva s-a întrebat, la un moment dat, de ce batista de buzunar este întotdeauna de formă pătrată. Trebuie menționat că aceasta nu a fost pătrată chiar de la începutul istoriei sale.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

Această bucată de material de dimensiuni reduse este cunoscută astăzi sub această formă în urma unui decret al Regelui Ludovic al XVI-lea. El a stabilit că toate batistele ar trebui să aibă lățimea egală cu lungimea.

De fapt, producătorii l-au convins pe rege să emită un decret cu privire la forma pătrată a acestei batiste, care a fost de atunci mai mult sau mai puțin respectată.

Batista nu era pentru oricine

De altfel, în prezent există la Muzeul Luvru din Paris un portret care datează din epoca lui Henric al IV-lea, în care este înfățișat un bărbat ce are în mână o batistă în formă hexagonală, potrivit The Guardian. Iar în acele timpuri, în contextul culorilor și al designului batistei, acest accesoriu nu a fost mereu la îndemâna oricui. Se pare că această bucată de material are o carieră „aristocrată”, ba chiar și una politică.

Inițial, ea reprezenta tușa prințului din Orient de la acea vreme, care o purta  în permanență la brâu. De asemenea, Cirus al II-lea cel Mare a mers mai departe cu această cutumă și a stabilit că doar lui ar trebui să îi revină onoarea de a deține o batistă. Drept urmare, el a interzis supușilor să-și șteargă nasul în public cu orice fel de bucată de material care ar putea semăna cu accesoriul demn numai de figurile regale.

Romanii aveau câte un nume pentru fiecare batistă

Astfel, încă de la începuturile sale, batista a reprezentat un element al rangului, al bunăstării, dar și al educației. De exemplu, grecii intelectuali aveau de ales între a-și șterge fruntea cu o batistă sau cu draperia. Au ales cea dintâi metodă, de aceea, purtau cu ei în permanență câte două batiste: una la brâu și una la mână. Pe de alte parte, romanii, fiind înclinați să depășească grecii în mai toate domeniile, purtau nu două, ci mai multe batiste. Iar pentru fiecare dintre acestea aveau câte un nume diferit.

Batista parcurge astfel următoarele secole mai tulburi ale istoriei și ajunge și în Italia secolului XVI. Cel mai probabil, accesoriul a fost adus de neobositul Marco Polo. În scurt timp, aceasta devine și aici un obiect care completează ținutele reprezentanților clasei superioare. Astfel, „fazzoletto”, așa cum îi spuneau italienii batistei, era un item important atașat, de exemplu, la pieptul mireselor. De altfel, extravaganța și nivelul averii lor erau recunoscute după complexitatea acestor batiste.

Ulterior, batista a ajuns în Franța, apoi în Marea Britanie, unde generațiile vârstei a treia au considerat acest obiect ca fiind  un simbol al exuberanței.

Și astăzi, batista poartă un simbol al unui statut social diferit, de aceea utilitatea este doar una dintre funcțiile sale.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O scurtă istorie a deturnării avioanelor. De la perioada Războiului Rece la D.B.Cooper

Scurtă istorie a steagurilor de pirați. Care erau semnificațiile acestui simbol de temut?

Cocktailul Molotov, o scurtă istorie a unei arme surprinzător de eficiente

Turcia, o scurtă istorie. Cine a fost „părintele turcilor”?