Fosta secretară a unui comandant nazist, trimisă după gratii pentru uciderea a peste 10.000 de oameni

O fostă secretară care a lucrat pentru comandantul unui lagăr de concentrare nazist a fost condamnată pentru complicitate la uciderea a peste 10.505 persoane, scrie BBC.

Irmgard Furchner, în vârstă de 97 de ani, a fost angajată ca dactilografă adolescentă la Stutthof și a lucrat acolo între 1943 și 1945.

• Au trecut 100 de ani de când România a câștigat prima medalie olimpică
• China a lansat o misiune istorică pe fața nevăzută a Lunii

Furchner, prima femeie judecată pentru crime naziste după zeci de ani, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Judecătorul a fost de acord că era pe deplin conștientă de ceea ce se întâmpla în lagăr.

Mii de oameni au fost uciși în camerele de gazare de la Stutthof

Se crede că aproximativ 65.000 de persoane au murit în condițiile îngrozitoare de la Stutthof, inclusiv prizonieri evrei, polonezi neevrei și soldați sovietici capturați. Deoarece Furchner avea doar 18 sau 19 ani la acea vreme, a fost judecată într-un tribunal special pentru minori.

La Stutthof, situat în apropierea orașului polonez de astăzi, Gdansk, o varietate de metode a fost folosită pentru a ucide deținuții, iar mii de oameni au murit în camerele de gazare de acolo începând cu iunie 1944.

Tribunalul de la Itzehoe, în nordul Germaniei, a audiat supraviețuitori ai lagărului, dintre care unii au murit în timpul procesului.

Condamnare la închisoare pentru complicitate la crimă

Atunci când a început procesul, în septembrie 2021, Irmgard Furchner a fugit de la azilul său de bătrâni și a fost găsită în cele din urmă de poliție pe o stradă din Hamburg.

Comandantul nazist Stutthof, Paul-Werner Hoppe, a fost închis în 1955 pentru complicitate la crimă și a fost eliberat cinci ani mai târziu.

O serie de procese au avut loc în Germania începând din 2011, după ce condamnarea fostului gardian al lagărului de exterminare nazist John Demjanjuk a creat un precedent conform căruia calitatea de gardian era o dovadă suficientă pentru a dovedi complicitatea.

Această hotărâre a însemnat, de asemenea, că lucrătoarea civilă Furchner ar putea fi judecată, deoarece lucra direct pentru comandantul lagărului, ocupându-se de corespondența legată de deținuții de la Stutthof.

48.000 de persoane au ajuns la Stutthof între iunie și octombrie 1944

A fost nevoie de 40 de zile pentru ca ea să rupă tăcerea în timpul procesului, când a declarat în fața instanței: „Îmi pare rău pentru tot ceea ce s-a întâmplat. Regret că am fost la Stutthof în acel moment – asta este tot ce pot spune”, a spus ea.

Avocații apărării sale au susținut că ar trebui să fie achitată din cauza îndoielilor legate de ceea ce știa, întrucât era una dintre mai multe dactilografe în biroul lui Hoppe.

Istoricul Stefan Hördler a jucat un rol cheie în proces, însoțind doi judecători într-o vizită la locul lagărului. În urma vizitei a devenit clar că Furchner a putut vedea unele dintre cele mai rele condiții din lagăr din biroul comandantului.

Istoricul a povestit la proces că 27 de transporturi cu 48.000 de persoane au ajuns la Stutthof între iunie și octombrie 1944, după ce naziștii au decis să extindă lagărul și să accelereze crimele în masă cu ajutorul gazului Zyklon B.

Hördler a descris biroul lui Hoppe ca fiind „centrul nervos” pentru tot ceea ce se întâmpla la Stutthof.