Mormântul Salomeei, presupusa moașă a lui Iisus, a dezvăluit artefacte din vremea primelor pelerinaje

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Arheologii au descoperit noi artefacte și sculpturi din peștera Salomeei, un loc de pelerinaj pentru primii creștini care credeau că acesta este locul în care a fost înmormântată Salomeea, presupusa moașă a lui Iisus.

Peștera din Israel, despre care se spune că ar fi locul înmormântării moașei lui Iisus, a dezvăluit mai multe secrete, potrivit arheologilor.

• Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de…
• Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea

Cercetătorii au scos la iveală inscripții și artefacte prețioase din această peșteră, care a fost cândva venerată ca loc de pelerinaj de către primii creștini, conform LiveScience.

Ziduri de piatră și sculpturi simbolice dezvăluie o parte din istoria peșterii Salomeei

Descoperirile din peștera Salomeei, de lângă vechiul oraș Lachis și la aproximativ 48 de kilometri de Ierusalim, includ sute de lămpi de lut pe care pelerinii le-au cumpărat sau închiriat înainte să intre în peșteră. Arheologii au găsit, totodată, inscripții sculptate pe pereți de către credincioși, unele scrise în limba arabă.

Deși hoții au descoperit peștera în urmă cu 40 de ani, iar arheologii au desfășurat săpături în 1984, noile cercetări sunt primele care au analizat zona din fața peșterii, un loc decorat care se întinde pe 350 de metri pătrați și care prezintă modele din mozaic și este înconjurat de ziduri de piatră. Lângă curte, intrarea în peșteră este decorată cu sculpturi simbolice ilustrând rozete, rodii și vase acanthus, un tip de vas acoperit cu frunze ornamentale ale genului de plante numit Acante. Despre acestea se spune că sunt modele caracteristice evreilor, potrivit unui comunicat al Autorității Israeliene pentru Antichități (IAA).

Peștera, folosită de către evrei pentru alte înmormântări

Pelerinii creștini au vizitat peștera în epoca bizantină, începând cu secolul al V-lea d.Hr. Dovezile arheologice sugerează, însă, că o familie de origine evreiască a folosit peștera pentru înmormântări acum 2.000 de ani, conform cercetătorilor IAA.

„Mormântul familiei atestă că proprietarii săi erau o familie cu statut înalt în shefelah, adică în ținuturile joase iudaice în perioada celui de-al Doilea Templu”, care a durat din 516 î.Hr. până în anul 70 d.Hr., arată declarația. „Numele de Salomeea ar fi apărut în Antichitate pe unul dintre osuarele (cutii de piatră) din mormânt, iar tradiția care identifică locul cu Salomeea, moașa, s-a dezvoltat”, potrivit arheologilor.

Povestea Salomeei, figura a cărei existență nu este recunoscută la creștini

Povestea moașei Salomeea este spusă în Evanghelia după Iacob, care, la creștini este considerată apocrifă, ceea ce înseamnă că autenticitatea sa este pusă la îndoială și nu apare în Noul Testament.

Salomeea este, astăzi, în mare parte necunoscută, printre creștinii occidentali. Însă ea a fost venerată de către primii creștini și este reprezentată ca moașa lui Iisus în multe icoane ortodoxe orientale.

Povestea din Evanghelia după Iacob relatează că Salomeea a fost asociată cu o altă moașă, fără nume, la nașterea lui Iisus, dar că mâna ei s-a uscat când a refuzat să creadă că mama lui Iisus a fost fecioară și că s-a vindecat doar după ce a atins leagănul copilului.

Peștera Salomeei în sine cuprinde mai multe camere cu mai multe kokhim (nișe funerare) săpate în stâncă și osuare sparte, care atestă obiceiul original de înmormântare evreiesc. Însă arheologii au fost surprinși de faptul că situl a devenit o capelă și un centru de pelerinaj creștin timpuriu.

Pelerinajul a continuat până în secolul al IX-lea d.Hr.

„Salomeea este o figură misterioasă. Cultul Salomeei, sanctificat în Creștinism, aparține unui fenomen mai larg prin care pelerinii creștini din secolul al V-lea d.Hr. au găsit și sanctificat situri evreiești”, spun cercetătorii.

Pelerinajul creștin la peștera Salomeei a continuat cel puțin până în secolul al IX-lea d.Hr., în timpul perioadei islamice din regiune. Multe dintre lămpile cu ulei din lut descoperite în noile săpături datează din secolele al VIII-lea și al IX-lea, au notat arheologii. De asemenea, echipa a dezvăluit un rând de tarabe în fața peșterii, la care se vindeau sau închiriau pelerinilor lămpile, poate pentru ca aceștia să se poată aventura în interiorul întunecat.

„Este posibil ca lămpile să fi servit la iluminarea peșterii sau ca parte a ceremoniilor religioase, în mod similar lumânărilor distribuite astăzi la mormintele unor figuri drepte și în biserici”, au declarat Nir Shimshon-Paran și Zvi Firer, directorii de săpături ai IAA pentru regiunea sudică.

Deși Peștera Salomeei a rămas închisă pentru public de la descoperirea sa, aceasta își va deschide porțile odată ce săpăturile actuale sunt complete. Peștera va face parte din Traseul Regilor din Iudeea, un traseu de 100 de kilometri prin partea de sud a Israelului, care cuprinde zeci de situri arheologice importante.

Vă mai recomandăm și:

Cât de autentic este Vălul Veronicăi, pânza miraculoasă cu imaginea lui Iisus Hristos?

Cum s-a răspândit Creștinismul de-a lungul Romei Antice?

Un drum prin istorie: Via Francigena, ruta de pelerinaj care şi în Evul Mediu unea insula britanică de Roma

Arheologii, uimiți de „cele mai vechi dovezi ale învierii lui Iisus”. Ce s-a descoperit?