Cât de autentic este Vălul Veronicăi, pânza miraculoasă cu imaginea lui Iisus Hristos?

Sfânta Veronica este un personaj biblic legendar, care, impresionat de Iisus în timp ce acesta își purta crucea în drum spre Golgota, i-a oferit năframa pentru a-și șterge fața. După aceea, Iisus i-a dat înapoi pânza cu imaginea feței sale imprimate pe aceasta.

Conform tradițiilor romano-catolice, anglicane, luterane și alte tradiții creștine, Sfânta Veronica este onorată la cea de-a șasea staționare din Drumul Crucii. Ștergarul său imprimat cu fața lui Iisus este cunoscut drept Vălul Veronicăi, sau pur și simplu Veronica. Există, de asemenea, numeroase reprezentări despre care se spune că ar fi relicva originală sau o copie timpurie.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Povestea Sfintei Veronica este considerată a fi o legendă derivată inițial din Historia ecclesiastica (scrisă între 312 și 324) de Eusebiu din Cezareea. Astfel, Eusebiu ne spune că, la Cezareea Philippi, locuia o femeie pe care Hristos a vindecat-o de hemoragie (Matei 9:20).

Vălul Veronicăi ar fi fost folosit la vindecarea împăratului Tiberiu

În Faptele lui Pilat, această femeie este identificată cu numele de Veronica. Tradițiile ulterioare au susținut că Hristos i-a dat celei vindecate o pânză miraculoasă, care ar fi fost folosită pentru vindecarea împăratului Tiberiu de lepră, iar pânza a ajuns să fie cunoscută în cele din urmă drept Vălul Veronicăi, potrivit Britannica.

În Franța, se spune că Veronica ar fi fost căsătorită cu Zacchaeus (Luca 19:1–10). În districtul Bordeaux, femeia ar fi adus relicve ale Fecioarei Maria la Soulac-sur-Mer, acolo unde a murit și a fost înmormântată. Conform unor relatări, numele Veronica este o derivație de la cuvintele „vera icon” care înseamnă „imagine adevărată”, fiind folosit inițial pentru ștergar și mai apoi asociat cu femeia legendară.

Papa Benedict al XVI-lea a analizat o presupusă relicvă a Vălului Veronicăi

Unele instituții au insistat de-a lungul timpului că au găsit chiar relicva adevărată sau o replică, existând și mărturii despre puteri vindecătoare, arată Ancient Origins.

Papa Benedict al XVI-lea a călătorit la o mănăstire din Munții Manoppello, Italia, pentru a vedea cu ochii săi o astfel de presupusă relicvă în 2006. Totuși, Papa Benedict al XVI-lea nu și-a exprimat părerea cu privire la autenticitatea sa. În schimb, papa a făcut referire la cercetarea simbolică și continuă pe care toți creștinii ar trebui să o facă în legătură cu salvatorul lor, Iisus Hristos. „Cercetarea pentru fața lui Hristos ar trebui să fie dorința tuturor creștinilor”, a declarat la acea vreme papa.

Vălul Veronicăi nu a fost datat cu carbon-14

Totuși, autenticitatea relicvei a fost departe de a fi concludentă. Pânza nu a fost supusă analizelor științifice sau datării cu carbon-14, așa cum s-a întâmplat în cazul Giulgiului din Torino. Datarea cu carbon-14 ar putea să-i stabilească adevărata vechime.

Unii credincioși care acceptă că atât Vălul Veronicăi cât și Giulgiul din Torino sunt autentice subliniază faptul că imaginile de pe ambele pânze sunt extrem de similare, astfel că par să înfățișeze același bărbat. Istoricii suspectează, însă, că imaginea de pe văl a fost creată intenționat ca o copie a feței de pe giulgiu. Tocmai de aceea, vălul a primit numele care a dat naștere la legenda Veronicăi, „vera icon” însemnând „imagine adevărată”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Unde este orașul biblic Betsaida, locul în care Iisus a mers pe apă?

Rămășițele unuia dintre apostolii lui Iisus s-au dovedit a fi false

O baie rituală, descoperită de arheologi în locul în care Iuda l-a trădat pe Iisus

Un arheolog susține că o locuință din cripta unei biserici din Nazaret ar putea fi casa părintească a lui Iisus