Home » Natură » Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Publicat: 21.02.2023

Asemenea destinului final al tuturor formelor de viață, nici microorganismele nu trăiesc pentru o veșnicie. Totuși, modul în care aceste mici organisme de sol mor are un efect asupra cantității de carbon pe care o lasă în urmă.

Acestea sunt cele mai recente rezultate ale unui studiu realizat de microbiologul și ecologistul dr. Tessa Camenzind de la Universitatea Freie din Berlin, Germania, împreună cu unul dintre câștigătorii Humboldt Research Award, Johannes Lehmann, cercetător al Universității Cornell din New York, SUA.

Rezultatele contribuie la înțelegerea schimbărilor climatice și a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și au fost publicate recent în jurnalul Nature Geoscience.

Solul, cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ

Microorganismele sunt peste tot în jur, inclusiv în Pământul de sub picioarele noastre. Acestea joacă un rol important în asigurarea faptului că substanțele nutritive și carbonul continuă să circule, protejând solul ca pe o resursă importantă. Totuși, aceste microorganisme nu trăiesc pentru totdeauna. La fel ca toate viețuitoarele, acestea mor în cele din urmă.

„Ne-am concentrat în cercetare pe modul în care microorganismele mor și asupra a ceea ce rămâne mai exact din aceste microorganisme, cunoscute la nivel colectiv ca necromasă microbiană, la sfârșitul vieții lor. S-ar putea să te întrebi de ce ar trebui să ne preocupăm de moartea celulelor individuale din sol. Ei bine, destul de interesant, aceste decese sunt un factor decisiv în ce privește cantitatea de carbon pe care solul o poate stoca și pentru cât timp se întâmplă acest lucru”, a explicat dr. Camenzind, potrivit Phys.org.

Solul este cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ, stocând mai mult carbon decât toate plantele și atmosfera noastră la un loc. Contrar a ceea ce se credea până acum, o cantitate considerabilă de carbon, peste 50%, este introdusă în sol prin rămășițele microorganismelor moarte.

Organismele microbiene, în competiție constantă unele cu celelalte

Dar care este cauza morții acestor microorganisme? Solul nu este în niciun caz un habitat sigur. Oricine caută să supraviețuiască aici este supus foametei, secetei, căldurii extreme sau frigului. Organismele microbiene sunt în mod constant în competiție unele cu celelalte pentru resurse esențiale, iar unele microorganisme nu se tem să emită metaboliți mortali pentru a câștiga dominanță.

Alte potențiale pericole sunt protistele (organisme unicelulare), animale mici care trăiesc în sol și chiar bacteriile. Virusurile sunt, de asemenea, forme de viață obișnuite în stratul de sol și ucid un număr semnificativ de bacterii. Și, desigur, o serie de activități umane duc, de asemenea, la schimbări în echilibrul natural.

„În special, am reușit să aflăm ce schimbări chimice au loc în timpul acestor procese, permițându-ne să înțelegem mai bine din ce este compusă necromasa microbiană”, a explicat Camenzind.

Carbonul din sol, datorat microorganismelor

Aceasta a spus că marea cantitate de carbon din sol este produsă prin hifele (n.red.: celule filamentoase structurate din ciuperci superioare care formează aparatul vegetativ), lăsate în urmă de microroganisme după ce mor.

„Acestea se mișcă prin sol creând noi hife, ceea ce înseamnă că lasă în mod regulat hife în urma lor. Făcând acest lucru, se pare că introduc o cantitate mare de carbon în sol”, a spus dr. Camenzind.

Vă mai recomandăm și: 

Fermele solare, „adevărate paradisuri” pentru fauna sălbatică din Australia

Un grup de cercetători ajunge la o concluzie surprinzătoare: microorganismele pot călători în afara planetei noastre

A fost descoperit organismul care se hrănește cu virusuri

Un studiu a confirmat că bacteriile chiar se hrănesc cu plastic

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un oraș foarte bogat este și cel mai poluat de pe planetă
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Un studiu recent a recalculat când se va destrăma Sistemul Solar
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Industria invizibilă care susține alimentația globală: ce este sectorul alimentar informal?
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
Cel mai mare furt de vin din istoria Italiei: au fost luate zeci de mii de sticle
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
16-28 octombrie 1962 – Criza rachetelor din Cuba. Cele 13 zile în care lumea s-a apropiat de războiul nuclear
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
De ce expansiunea reală a Universului nu se potrivește cu datele noastre? Astronomii tocmai au elucidat misterul
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
Un pui de țestoasă cu două capete a fost găsit la Cape Cod. Este al treilea caz în cinci ani
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
14 octombrie 1947 – Chuck Yeager sparge bariera sunetului
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
Cum ne anesteziază medicamentele și ce ne pot spune despre conștiință
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
De ce avem nevoie de grăsime corporală și de ce prea puțină poate fi periculoasă
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
Cafeaua decofeinizată ar putea avea un avantaj surprinzător pentru creier
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
În ce țară vor putea fi văzute prețurile combustibililor direct în Google Maps?
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au turnat 300.000 de litri de apă sărată într-o pădure
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Italia este „invadată” de mașini cu numere străine. Mașinile din care țări sunt în top?
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Restituire istorică în Franța: o vioară confiscată de naziști a fost înapoiată moștenitorilor după 80 de ani
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Fermierii scot din pământ cartofi tot mai mici. De ce apar „cartofii pitici”?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?
Ce s-a întâmplat după ce un fulger a lovit un avion cu peste 100 de pasageri?
Un mecanic italian explică la câți kilometri trebuie să schimbi uleiul de motor ca să nu afectezi turbina
Un mecanic italian explică la câți kilometri trebuie să schimbi uleiul de motor ca să nu afectezi turbina