Erele glaciare ale Pământului au fost influențate de forțe cosmice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetare alcătuită din climatologi și un astronom a făcut progrese substanțiale în înțelegerea climei Pământului și a mecanismelor care stau la baza ciclului glaciar-interglaciar. 

Cercetătorii au reușit să reconstituie cu succes ciclul erelor glaciare, concentrându-se pe perioada glaciară dintre 1,6 și 1,2 milioane de ani în urmă, cu ajutorul unui model computerizat actualizat, potrivit Interesting Engineering.

Rezultatele, raportate în revista Nature, pun în lumină rolul important pe care l-au jucat forțele astronomice în această perioadă. De asemenea, concluziile oferă noi informații despre viitorul climei Pământului.

Impactul forțelor cosmice asupra ecosistemului Pământului

Din cauza atracției gravitaționale a Soarelui, a Lunii și a altor planete, orbita Pământului în jurul Soarelui și direcția axei sale de rotație se modifică progresiv în timp.

Aceste forțe cosmice au un impact semnificativ asupra ecosistemului Pământului, schimbând modul în care lumina Soarelui este distribuită și influențând contrastul dintre anotimpuri. Sensibilitatea calotelor glaciare la acești factori externi explică acest caracter ciclic al perioadelor glaciare și interglaciare.

Ciclul glaciar din Pleistocenul timpuriu

Din cauza factorilor astronomici, ciclul glaciar de 40.000 de ani a fost mai scurt în timpul Pleistocenului timpuriu. Mecanismele care stau la baza schimbării sunt dezvăluite de noi informații geologice și cercetări teoretice, oferind noi informații importante despre dinamica climatică a Pământului.

Echipa de cercetare, condusă de Yasuto Watanabe, de la Universitatea din Tokio, Japonia, a folosit un model climatic computerizat actualizat, care a inclus idei astronomice dintre cele mai recente, pentru a se concentra asupra Pleistocenului timpuriu, cu 1,6 și 1,2 milioane de ani în urmă.

Ciclul glaciar, influențat de direcția axei de rotație a Pământului

Cercetătorii au recreat cu succes ciclul glaciar de 40.000 de ani din acea epocă, folosind simulări numerice intensive, care au fost în strânsă concordanță cu înregistrările geologice. Aceștia au făcut descoperiri semnificative cu privire la contribuția influențelor celeste asupra climei antice, examinând rezultatele simulărilor. Ei au constatat că ciclul glaciar a fost controlat de mici fluctuații în direcția axei de rotație și a orbitei Pământului.

Poziția solstițiului de vară pe orbita Pământului, care a coincis cu perheliul (n.red.: punctul în care o planetă sau o cometă, aflate în mișcare în jurul Soarelui, se găsesc cel mai aproape de acesta), a jucat, de asemenea, un rol semnificativ în determinarea momentului în care a apărut deglaciația. Durata perioadei interglaciare a fost, de asemenea, dictată de variațiile în orientarea axei de rotație și de poziția solstițiului de vară.

Studiul reprezintă un punct de cotitură important, deoarece nu numai că a reconstituit cu acuratețe ciclul glaciar-interglaciar din Pleistocen, dar a oferit, de asemenea, și informații utile despre mecanismele astronomice care au guvernat acest ciclu.

Vă mai recomandăm și: 

Cercetătorii susțin că nucleul Pământului ascunde „o stare mai ciudată a materiei”

Analizele geologice dezvăluie secretul rezistenței megaliților Stonehenge

Fructele tropicale sunt vulnerabile la schimbările climatice. Cum le putem ajuta?

Viața din „zona crepusculară” a oceanelor, amenințată de schimbările climatice