Unul dintre cele mai faimoase experimente științifice ar fi fost ilustrat greșit

Experimentele științifice celebre au fost explicate adesea pentru publicul larg prin desene sau ilustrații, astfel încât oamenii, indiferent în ce vremuri s-ar naște, să înțeleagă mai bine ideea din spatele teoriei. Astfel, Arhimede s-ar fi aflat în cadă atunci când a descoperit legea flotabilității. Isaac Newton a refractat lumina Soarelui cu ajutorul unei prisme și a definit principiile opticii moderne. Gregor Mendel, cunoscut ca „părintele geneticii moderne”, a cultivat mazăre și a pus astfel bazele geneticii – acestea sunt doar câteva exemple bine-cunoscute. Dar cât de bine au fost ilustrate, în realitate, acestea?

Confirmând zicala „o fotografie face cât o mie de cuvinte”, ilustrațiile unor experimente celebre rămân întipărite în mințile celor care le studiază, dar și a celor care le văd pentru prima oară.

• Multivitaminele zilnice ar putea încetini ușor îmbătrânirea biologică
• Câtă energie consumă creierul uman? Vom putea construi vreodată un computer la fel de eficient?

Multe dintre aceste reprezentări transmit informații false, fie pentru că experimentele nu au avut loc niciodată, fie pentru că au fost realizate în mod diferit, potrivit unui studiu realizat în Brazilia și transmis de EurekAlert.

Experimentul lui Franklin cu zmeul ar fi fost simplificat

Un studiu realizat de Breno Arsioli Moura, cercetător la Universitatea Federală ABC din statul São Paulo, Brazilia, a investigat ilustrațiile celebrului experiment în care Benjamin Franklin (1706-1790) a înălțat un zmeu pentru a genera electricitate în timpul unei furtuni. Un articol despre acest studiu este publicat în revista Science & Education.

Benjamin Franklin a fost unul dintre eroii Revoluției Americane și primul Ambasador al Statelor Unite în Franța. Printre numeroasele sale interese s-au numărat religia, filosofia, politica și reforma morală și socială și a fost unul dintre cei mai importanți inventatori și oameni de știință ai timpului său.

„Experimentul zmeului este cea mai faimoasă realizare științifică a lui Franklin. În articol analizez șapte ilustrații ale evenimentului publicate mai târziu, în secolul al XIX-lea”, a declarat cercetătorul.

„Un fel de adăpost al unei santinele urma să fie instalat în vârful unui turn, al unei clopotnițe sau al unui deal, iar în interiorul acestuia urma să se afle un om care să stea pe o platformă izolatoare din ceară, în care să fie introdusă o tijă de fier lungă și ascuțită de aproximativ zece metri. Franklin se aștepta ca vârful tijei să atragă focul din nori. Este important să rețineți două lucruri. Experimentul nu trebuia realizat în timpul unei furtuni pentru a profita de trăsnete, iar tija nu trebuia să fie pusă la pământ, ci ancorată de suportul izolator, astfel încât toată electricitatea extrasă să fie stocată în aceasta”, a precizat Moura.

Cum a avut loc experimentul zmeului?

Propunerea lui Franklin a rămas pe hârtie până când un experiment foarte asemănător a fost realizat de cercetătorii francezi în 1752. Succesul acestuia a atras și mai multă atenție internațională asupra lucrărilor sale privind electricitatea.

Zmeul era format dintr-o „cruce mică făcută din două fâșii ușoare de cedru, cu brațele atât de lungi încât ajungeau până la cele patru colțuri ale unei batiste mari și subțiri de mătase atunci când erau întinse”, scria Franklin. O „sârmă cu vârful foarte ascuțit” era legată de „vârful bățului superior al crucii, ridicându-se la un metru sau mai mult deasupra lemnului”. Principiul era același ca și în propunerea cu tija. O cheie era fixată la capătul unei panglici de mătase, care la rândul ei era legată la capătul firului (mătasea este un izolator).

„Experimentatorul ținea zmeul de panglica de mătase, astfel încât electricitatea atrasă în tăcere din nori de către zmeu și transportată de-a lungul șnurului era stocată în cheie. Ca și în experimentul cu santinela, zmeul a fost izolat, nu legat la pământ. Experimentatorul putea să atragă scântei prin apropierea unui deget sau a încheieturii”, a explicat Moura.

Nu se știe dacă experimentul a fost făcut de Franklin sau altcineva

Franklin credea că apa de mare era plină de fluid electric și că, atunci când se evapora ca să formeze furtuni deasupra oceanului, lua acest fluid cu ea, astfel încât norii erau plini de electricitate.

„În scrierile lui Franklin nu există detalii care să arate dacă experimentul a fost realizat de el sau de altcineva, dar se pare că a avut loc. O altă relatare a experimentului a fost realizată 15 ani mai târziu, în 1767, într-o carte a lui Joseph Priestley intitulată The History and Present State of Electricity (Istoria și Starea Actuală a Electricității). Franklin l-a ajutat pe Priestley să obțină materiale pentru această carte și, prin urmare, se presupune că a fost de acord cu conținutul acesteia. Relatarea lui Priestley este mult mai detaliată și include participarea la experiment a fiului lui Franklin. Cu toate acestea, diferă de relatarea originală din 1752 în mai multe puncte”, a declarat Moura.

Mai multe erori sesizate în ilustrațiile cu experimentul cu zmeul

În studiul său asupra ilustrațiilor care descriu experimentul cu zmeul lui Franklin, Moura susține că aceste ilustrații se bazează pe relatarea lui Priestley. Multe dintre imaginile care explică experimentul îl prezintă pe Franklin cu fiul său ca fiind un băiețel, deși la acea vreme avea de fapt 21 de ani. Unele conțin și erori mai importante, a afirmat cercetătorul.

„Multe arată experimentul fiind realizat în aer liber, deși Franklin a specificat că experimentatorul trebuie să se afle într-o ușă sau fereastră sau sub un anumit capac, astfel încât panglica de mătase să nu fie udă, ceea ce ar fi făcut-o conductoare. În cele mai multe cazuri, zmeul este lovit de fulger sau fulgerele sunt foarte aproape de el, deși Franklin nu a vrut să atragă asupra sa un fulger. Majoritatea ilustrațiilor nu arată panglica de mătase care trebuia să izoleze zmeul. Franklin ține pur și simplu sfoara. Dacă ar fi fost așa, ar fi pus zmeul la pământ și ar fi stricat experimentul. Una dintre ilustrații îl arată pe Franklin ținând cheia lângă sau pe sfoară, ceea ce nu este justificat de niciun motiv”, a declarat Moura.

Ilustrațiile nu ar trebui să fie folosite fără discernământ, în special la școală, a susținut acesta. Acestea încorporează mesaje care pot fi interpretate greșit, atât din punct de vedere istoric, cât și științific, dacă nu sunt tratate în mod critic.

Vă mai recomandăm și:

Un câine cu fundă roșie, descoperit într-o capodoperă a lui Pablo Picasso

Un experiment cuantic arată că Einstein s-a înșelat atunci când a contestat o idee

Un experiment revoluționar dezvăluie că lumina poate traversa golurile în timp

Isaac Newton era fascinat de Sfârșitul Lumii și chiar a făcut o predicție pentru anul 2060