Home » Știință » Unde stochează creierul toate amintirile?

Unde stochează creierul toate amintirile?

Unde stochează creierul toate amintirile?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 27.05.2023

Creierul uman continuă să fascineze, chiar și după atâta timp. Capacitățile creierului de a procesa informația ne permit să învățăm și să ținem minte toate experiențele. Dar cum anume se formează memoria și unde se află aceasta în creier?

Deși neurologii au identificat diferite regiuni ale creierului în care sunt stocate amintirile, cum ar fi hipocampul din mijlocul creierului, neocortexul din stratul superior al organului și cerebelul de la baza craniului, ei nu au identificat încă structurile moleculare specifice din aceste zone implicate în memorie și învățare.

Cercetările efectuate de o echipă de biofizicieni și chimiști sugerează că memoria ar putea fi localizată în membranele neuronilor, conform IFLScience.

Ce trebuie să știm despre învățare și memorie?

Neuronii sunt elementele fundamentale ale creierului. Aceștia sunt concepuți astfel încât să transmită informația altor celule, permițându-i corpului să funcționeze. Conexiunea dintre doi neuroni, numită sinapsă, dar și chimia care are loc între sinapse, în spațiul numit fantă sinaptică, sunt responsabile pentru învățare și memorie.

La un nivel mult mai profund, sinapsa este creată din două membrane: una asociată cu neuronul presinaptic, care transmite informația, iar alta care este asociată cu neuronul postsinaptic, care primește informația. Fiecare membrană este alcătuită dintr-un strat dublu de lipide, care conține proteine și alte biomolecule.

Modificările care au loc între aceste două membrane, cunoscute sub numele de plasticitate sinaptică, reprezintă mecanismul principal pentru învățare și memorie. Acestea includ modificări ale cantităților de diferite proteine din membrane, precum și ale structurii membranelor în sine.

Cum se formează amintirile?

Plasticitatea sinaptică poate fi pe termen scurt, cu o durată de la milisecunde la câteva minute, sau pe termen lung, cu o durată de la câteva minute la câteva ore ori mai mult. Procesele chimice care au loc între membranele presinaptice și postsinaptice în plasticitatea pe termen scurt conduc, în cele din urmă, la plasticitatea sinaptică pe termen lung.

De vreme ce oamenii de știință consider că mecanismul principal prin care creierul stochează și procesează informațiile este prin acest modificări pe termen lung ale sinapselor, ne întrebăm dacă memoria s-ar putea forma în acel strat dublu de lipide.

„Am descoperit că expunerea la stimulare electrică a unui strat dublu de lipide poate declanșa schimbări pe termen lung. Ceea ce a făcut rezultatul unic a fost faptul că am putut genera schimbări în modelul nostru simplu fără proteinele neuronale asociate de obicei cu acesta. Mai mult, plasticitatea pe termen lung din modelul nostru a persistat timp de aproape 24 de ore fără nicio altă stimulare electrică. Asta sugerează că membrana neuronală ar putea fi responsabilă pentru stocarea de memorie”.

Localizarea memoriei în creier, relevantă în cazul terapiilor pentru Alzheimer și Parkinson

Cercetătorii au descoperit că stratul dublu de lipide este util în înțelegerea bazei moleculare a memoriei biologice. Poate fi și o platformă pentru modelele computerizate bazate pe sistemul nervos uman în care componentele memoriei unui computer pot fi construite după felul în care funcționează creierul uman.

De asemenea, acest strat dublu de lipide poate fi folosit pentru tratarea diferitelor afecțiuni neurologice.

Locul și felul în care funcționează memoria în creier nu doar că va revoluționa felul în care înțelegem învățărea și memoria, ci poate ajuta la dezvoltarea unor noi terapii în tratatea unor boli precum Alzheimer și Parkinson.

Vă mai recomandăm și: 

Sunetele preferate de creier. Ce au descoperit oamenii de știință?

Fumatul zilnic cauzează micșorarea creierului, susține un studiu amplu

Două regiuni ale creierului se sincronizează în timpul somnului ca să creeze memoria motorie

Ce se întâmplă în creierul bebelușilor atunci când vorbești cu ei?

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă