O decizie luată de liderii lumii în 1987 a salvat gheața din Arctica, dar nu pentru mult timp

Se estimează că prima vară arctică fără gheață va avea loc undeva la mijlocul secolului. Acest eveniment ar fi putut avea loc chiar mai devreme dacă nu ar fi existat Protocolul de la Montreal – un tratat internațional prin care sunt interzise gazele care distrug stratul de ozon. 

În 1987, liderii lumii s-au reunit la Montreal pentru a conveni asupra unui plan de eliminare treptată a utilizării clorofluorocarburilor (CFC) și a altor aerosoli care distrug stratul de ozon. Aceste substanțe care distrug stratul de ozon sunt, de asemenea, gaze cu efect de seră, unele de mii de ori mai puternice decât dioxidul de carbon, potrivit New Scientist.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

Principala preocupare era atunci conservarea stratului de ozon, dar tratatul a avut beneficii climatice neașteptate. Decizia a redus încălzirea, a diminuat intensitatea cicloanelor tropicale și a ajutat la stocarea unei cantități mai mari de carbon în plante.

Când este așteptată apariția primei veri arctice fără gheață?

Efectele tratatului au întârziat, dar nu au și împiedicat pierderea gheții marine în Arctica, din cauza schimbărilor climatice, potrivit unei analize realizate de Mark England de la Universitatea Exeter din Marea Britanie și de colegii săi. El și echipa sa au folosit modele climatice și de gheață pentru a proiecta extinderea gheții marine arctice cu și fără Protocolul de la Montreal, luând în considerare reducerea emisiilor de CFC și refacerea stratului de ozon care a rezultat. De asemenea, au luat în considerare și efectele gazelor utilizate pentru a înlocui CFC.

Analiza a arătat că, fără Protocolul de la Montreal, prima vară arctică fără gheață ar fi avut loc între 2030 și 2038. Cu tratatul în vigoare, cercetătorii au constatat că prima vară fără gheață poate fi așteptată între 2037 și 2054, în ipoteza unor emisii viitoare de gaze cu efect de seră moderate sau ridicate.

Prima vară arctică fără gheață – definită ca fiind prima lună septembrie cu mai puțin de 1 milion de kilometri pătrați de gheață – ar avea consecințe asupra ecosistemelor și comunităților care depind de gheață, precum și asupra rutelor de navigație, a spus England.

„Este un indicator alarmant pentru cât de mult am schimbat sistemul climatic”, a declarat acesta.

Apariția verilor arctice fără gheață este „aproape inevitabilă”

England a precizat că cele mai bune proiecții sugerează că apariția verilor arctice fără gheață este „aproape inevitabilă”, chiar și în cazul unor reduceri substanțiale ale emisiilor. Însă frecvența lor va depinde de cantitatea de gaze cu efect de seră eliberate, a spus acesta. Controlul emisiilor de metan puternic, dar cu durată de viață scurtă, ar putea avea un impact deosebit.

În aprilie, cercetătorii au raportat o creștere bruscă a concentrației atmosferice de CFC începând cu 2010, în ciuda interzicerii producției acestora. Mulți dintre aerosolii utilizați pentru a înlocui CFC-urile sunt la rândul lor puternice gaze cu efect de seră, care urmează să fie eliminate treptat, în urma unei actualizări a tratatului inițial.

Vă mai recomandăm și: 

Analiză Reuters: Tot mai multă îngrijorare pentru Arctica

Cum ar arăta Antarctica fără gheață?

Valuri intense de căldură au loc chiar și pe fundul oceanului, arată un studiu

Cercetătorii au calculat cât de repede s-ar putea topi calota glaciară din Groenlanda