Siestele lungi duc la obezitate, arată un studiu

O echipă de oameni de știință spanioli a găsit o legătură neobișnuită între siestele lungi și obezitate. Cercetarea a fost efectuată cu peste 3.000 de spanioli din Murcia.

Studiul a arătat că cei care au ațipit mai mult timp (peste 30 de minute) au avut un indice de masă corporală cu 2% mai mare, un risc cu 23% mai mare de obezitate și un risc cu 40% mai mare de sindrom metabolic.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

„Siestele lungi sunt asociate cu o creștere a indicelui de masă corporală al sindromului metabolic, a trigliceridelor, a glucozei și a tensiunii arteriale”, a spus Marta Garaulet, autoarea studiului și profesoară de fiziologie la Universitatea din Murcia (Spania).

„În schimb, atunci când somnul este scurt, îl vedem asociat cu o scădere a probabilității de a avea tensiune arterială crescută, astfel încât, într-un fel, somnul devine protector”, explică Garaulet.

Ce arată studiile despre siestele lungi?

În 2022, cercetătoarea a condus un alt studiu, folosind Biobankul din Marea Britanie, cu 450.000 de persoane. Această muncă a fost efectuată pe o populație cu vârsta medie de 60 de ani „și unde moțăitul nu este un obicei al culturii respective”, a declarat Garaulet.

Cercetătoarea și-a dorit așadar să studieze un eșantion de oameni mai tineri, cu mai puține boli, dar și într-o țară în care există o cultură solidă a siestei și temperaturi ridicate.

Studiile anterioare au indicat că genele pentru siestă sunt activate de căldură, subliniază Interesting Engineering.

„Temperaturile de vară activează gena PER3, care este ceasul, gena care inițiază somnul”, a spus Garaulet.

Unii oameni nu au genetica pentru siestă, a mai spus Garaulet, „cu toate acestea, dacă o ai, atunci această genă s-ar putea activa în zonele mai calde și vei vrea să dormi în timpul zilei”.

Ațipitul are și riscuri, dar și beneficii

Noul studiu spaniol a completat rezultatele celui englez și a condus la câteva concluzii destul de interesante.

„Există o asociere pozitivă între siestele scurte și o tensiune arterială bună, mai ales dacă dormi într-un fotoliu sau pe canapea, nu întins în pat”, a declarat Garaulet.

Ea a adăugat că schimbările posturale majore pe parcursul zilei ar putea crește tensiunea arterială.

Un alt studiu publicat recent de Garaulet a indicat că persoanele care practică sieste mai lungi sunt mai susceptibile de a avea un ritm alterat al unei enzime numită lipază, un factor crucial în digestia și metabolizarea grăsimilor alimentare.

Dar nu toate veștile sunt proaste. Studiile anterioare au indicat că moțăitul duce la o productivitate mai mare și la scăderea tensiunii arteriale. Deci cum putem echilibra beneficiile cu riscurile? Potrivit lui Garaulet, cheia este somnul mai scurt.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronauții chinezi au cultivat celule stem din sânge uman în spațiu

Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze pesticidele și ce putem face?

Un american cheltuie milioane pentru a inversa procesul de îmbătrânire. Iată cum poți face asta pe gratis!

Ce este „bed rotting”, trendul care ține tinerii în pat ore-n șir