ADN-ul se poate plia sub forme complexe ca să efectueze funcții noi în organism

ADN-ul uman poate imita funcțiile proteinelor prin plierea în structuri elaborate, tridimensionale, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Weill Cornell Medicine și de la Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge, parte a Institutului Național de Sănătate din SUA.

În studiu, publicat în revista Nature, cercetătorii au folosit tehnici de imagistică de înaltă rezoluție ca să dezvăluie structura complexă a moleculelor de ADN pe care le-au creat, care imită activitatea unei proteine numite proteina fluorescentă verde (GFP).

• Copiii și ecranele: Cât este prea mult și ce pot face părinții
• Fibrele, noul „trend” în nutriție: cât de mult este, de fapt, sănătos?

„Aceste constatări chiar schimbă modul în care înțelegem ceea ce putem face cu ADN-ul”, a spus coautorul studiului, dr. Samie Jaffrey, potrivit Phys.org.

Capacitatea moleculei de ADN de a se lega de altă moleculă organică

În natură, ADN-ul există în cea mai mare parte sub formă de „scară răsucită” sau „elicoidală” cu două fire și servește drept un depozit relativ stabil de informații genetice. Toate celelalte procese biologice complexe din celule sunt realizate de alte tipuri de molecule, în special de proteine.

Molecula de ADN, pe care Dr. Jaffrey a numit-o „salată” pentru culoarea emisiilor sale fluorescente, funcționează prin legarea de o altă moleculă organică mică, un „fluorofor” potențial fluorescent și prin stoarcerea acestuia într-un mod care îi activează capacitatea de a deveni fluorescent. Cercetătorii au demonstrat combinația salată-fluorofor ca fiind o etichetă fluorescentă pentru detectarea rapidă a SARS-CoV-2, cauza COVID-19.

ADN-ul, depozitul stabil de informații genetice, imită proteina fluorescentă verde

Cercetătorii au descoperit că molecula de ADN supranumită „salata” se pliază într-o formă care are în centru o joncțiune cu patru căi de ADN, de un tip nemaiîntâlnit până acum, care înconjoară fluoroforul într-un mod care îl activează.

„Ceea ce am descoperit nu este un ADN care încearcă să fie ca o proteină. Este un ADN care face ceea ce face GFP, dar în felul său special”, a declarat dr. Ferré-D’Amaré.

Cercetătorii au declarat că descoperirile ar trebui să accelereze dezvoltarea moleculelor de ADN fluorescente, cum ar fi salata pentru testele de diagnosticare rapidă, precum și o serie de alte aplicații științifice în care este de dorit o etichetă fluorescentă bazată pe ADN.

Vă mai recomandăm și: 

Cum a contribuit în realitate Rosalind Franklin la descoperirea structurii ADN-ului?

Proteinele din alimentele fără carne pot declanșa alergii la soia și arahide

Cum ne influențează genetica greutatea corporală?

Genomurile antice ale neanderthalienilor oferă indicii rare despre comunitățile din trecut