Cum a contribuit în realitate Rosalind Franklin la descoperirea structurii ADN-ului?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O scrisoare trecută cu vederea și un articol de presă care nu a fost publicat niciodată, ambele scrise în 1953, se adaugă altor dovezi care arată că Rosalind Franklin a contribuit în egală măsură, și nu a fost o victimă, la descoperirea structurii ADN-ului.

Matthew Cobb de la Universitatea din Manchester, Anglia, și Nathaniel Comfort, de la Școala de Medicină a Universității John Hopkins, aduc argumente în favoarea savantului într-un articol de comentarii publicat în revista Nature.

Lucrarea fundamentală a lui James Watson și Francis Crick privind descoperirea dublei elice a ADN-ului a fost publicată în Nature în urmă cu 70 de ani.

Fotografia 51, emblema realizărilor lui Franklin

Mulți cred că momentul a avut loc atunci când lui Watson i s-a arătat o imagine cu raze X a ADN-ului, realizată de Rosalind Franklin, fără permisiunea sau cunoștința acesteia.

Cunoscută sub numele de Fotografia 51, imaginea este tratată ca „piatra filosofală a biologiei moleculare”. „A devenit atât emblema realizărilor lui Franklin, cât și a abuzării ei”, au scris Cobb și Comfort, potrivit Phys.org.

În această versiune a evenimentelor, Franklin este prezentată ca un om de știință strălucit, dar care, în cele din urmă, nu a fost în măsură să descifreze ceea ce propriile sale date îi spuneau despre ADN. Se presupune că a stat mai multe luni cu imaginea fără să realizeze semnificația sa, doar pentru ca Watson să o înțeleagă dintr-o privire.

Însă, vizitând arhiva lui Franklin de la Churchill College din Cambridge, autorii au găsit un articol de presă nestudiat până acum, scris de jurnalista Joan Bruce în colaborare cu Franklin și destinat publicării în revista Time, precum și o scrisoare de la unul dintre colegii lui Franklin către Francis Crick.

Contribuția lui Rosalind Franklin în descoperirea structurii ADN

Împreună, documentele arată că Franklin nu a eșuat în înțelegerea ei asupra ADN-ului. Cobb și Comfort susțin că Franklin a fost „un membru egal al cvartetului care a rezolvat dublul helix”.

Împreună cu Maurice Wilkins, Franklin a fost „jumătate din echipa care a formulat întrebarea științifică, a făcut primii pași importanți spre o soluție, a furnizat date cruciale și a verificat rezultatul”.

Este esențial ca povestea lui Franklin să fie prezentată corect, au scris Cobb și Comfort.

„Ea s-a confruntat nu doar cu sexismul de rutină al vremii, ci și cu forme mai subtile în știință, unele fiind prezente și astăzi”, au spus cei doi autori.

Vă mai recomandăm și:

Ar putea ADN-ul să-ți prezică destinul? Iată cum poți să-ți iei viața în propriile mâini

Cercetătorii au descoperit peste 150 de noi gene în ADN-ul uman

Oamenii de știință au aflat, în sfârșit, cum a evoluat vederea umană

Cum ne protejează ADN-ul străvechi din genomul uman împotriva infecțiilor?