A fost descoperită o nouă specie de țânțar în Finlanda

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O nouă specie de țânțar neînregistrată anterior în Finlanda a fost descoperită în municipalitatea de coastă Pori.

Culex modestus a devenit a 44-a specie de țânțar găsită în Finlanda și cea mai nordică înregistrare a speciei în Europa. Descoperirile anterioare cel mai apropiate de Finlanda, dar mai la sud, au fost făcute în provincia Leningrad, din Rusia, și în Skåne, din Suedia.

Descoperirea a fost făcută de cercetătoarea Lorna Culverwell, de la Departamentul de Virologie al Universității din Helsinki. Această nouă specie de țânțar a fost găsită printre mostrele de țânțari colectate de Culverwell în vara anului 2022 în zonele de coastă ale Finlandei. Un specimen masculin a fost identificat după examinarea organelor genitale și efectuarea unei analize ADN.

„A fost găsit doar un exemplar din această specie, dar cred că este puțin probabil ca acesta să fie singurul din Finlanda”, spune Culverwell.

De ce este importantă să fie cunoscută fiecare nouă specie de țânțar din Finlanda?

Potrivit lui Culverwell, această descoperire este o informație în plus importantă cu privire la țânțarii înregistrați în Finlanda. Cunoștințele actualizate despre diferitele specii de țânțari și distribuțiile lor ne ajută să înțelegem mai bine ce potențiali agenți patogeni (de exemplu, virusuri sau paraziți) ar putea răspândi insectele acum sau în viitor, scrie Eurek Alert.

Culex modestus este cunoscut că răspândește virusul West Nile, un flavivirus, în sudul Europei, între păsări și oameni sau păsări și cai. În majoritatea cazurilor umane, virusul West Nile provoacă o infecție ușoară cu simptome precum febră, dureri de cap și dureri musculare. În unele cazuri, virusul poate provoca boli neurologice. Deocamdată, virusul West Nile nu a fost descoperit în Finlanda.

„Finlandezii nu ar trebui să fie îngrijorați în acest moment de depistarea acestor țânțari. Până în prezent, nu au fost descoperite infecții dobândite în Finlanda la oameni sau cai, dar această descoperire ne aduce aminte că ar trebui să fim conștienți speciile de țânțari care sunt prezente aici. Cunoașterea potențialelor boli transmise de țânțari de care sunt legate aceste specii în alte părți ale lumii ne ajută să investigăm mai bine cât de probabil ar fi ca aceste infecții să apară în viitor”, spune Culverwell.

Un țânțar purtător de boli

Mai mulți țânțari din genul Culex, printre care Culex pipiens și Culex modestus, mențin virusul West Nile în populațiile de păsări. Pentru ca transmiterea la om să aibă loc, de obicei, un țânțar ar trebui mai întâi să muște o pasăre purtătoare a virusului, să aștepte câteva zile pentru ca virusul să le intre în salivă și apoi să muște un om. Uneori, femelele de țânțar transmit virusul mai departe prin intermediul ouălor.

„În prezent, este foarte puțin probabilă transmiterea virusului la oameni sau cai, deoarece sunt necesare mai multe specii pentru ca un ciclu de transmitere a bolii să aibă loc. În primul rând, ar trebui ca virusul West Nile să fie deja prezent la păsările locale sau migratoare din Finlanda. Niciun virus nu a fost raportat până acum, în ciuda screeningului la scară mică a păsărilor în unele locuri din Finlanda. În al doilea rând, un singur exemplar de Culex modestus este cunoscut până acum dintr-o singură locație din Finlanda. Pentru ca transmiterea să aibă loc, ar fi nevoie de un număr mai mare de țânțari pentru ca unii dintre ei să poată întâlni păsări infectate și apoi să supraviețuiască pentru a mușca un om sau un cal la câteva zile după aceea”, spune Culverwell.

Culverwell a colectat peste 111.000 de mostre de țânțari în Finlanda începând cu 2012. Potrivit ei, nu se știe sigur de cât timp a apărut Culex modestus în Finlanda. De asemenea, încă nu se știe dacă zona de descoperire are o populație mai stabilă de astfel de țânțari.

Schimbările climatice ar putea influența speciile de țânțari din Finlanda

Acum sunt necesare cercetări suplimentare atât asupra populațiilor de păsări, cât și asupra celor de țânțari pentru a evalua atât impactul pe termen scurt, cât și cel pe termen lung al descoperirii, a a concluzionat cercetătoarea.

„O bază solidă pentru cercetarea țânțarilor în Finlanda este importantă, deoarece schimbările climatice vor modifica probabil numărul de specii pe termen lung. Unele ar putea dispărea, dar șansa ca speciile din sudul mai îndepărtat să invadeze Finlanda va crește dacă clima se încălzește și iernile devin mai blânde. Mai multe specii din sudul Europei sunt capabile să transmită alți agenți patogeni care cauzează boli și care încă nu sunt găsiți în Finlanda, așa că cercetările ar trebui continuate pentru a menține o înțelegere a agenților patogeni, a locurilor în care se găsesc și dacă aceștia reprezintă un risc real sau potențial pentru sănătatea umană sau animală”, a încheiat ea.

Studiul a fost publicat online în Journal of the European Mosquito Control Association.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce este Finlanda cea mai fericită țară din lume pentru al șaselea an la rând?

Sensul vieții în 5 cuvinte: Un expert în psihologie din Finlanda spune cum să trăim mai bine

Cum au contribuit ghețarii la formarea bolovanului Kummakivi din Finlanda?

Test de cultură generală. De ce nu fac peștii implozie în adâncuri?