O bucată uriașă de pe coasta peruană a înverzit, însă nu este un semn bun

Douăzeci de ani de date din satelit arată că o bucată uriașă de pe coasta peruană devine mai verde, iar aceasta nu este o veste bună.

„Acesta este un semn de avertizare”, spune matematicianul Hugo Lepage, de la Universitatea Cambridge (Anglia).

• Cel mai bătrân strămoș al rechinilor înota în apele Australiei pe vremea dinozaurilor
• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință

Oaze pline cu vegetație unică, numite lomas (cuvântul spaniol pentru „dealuri”), sunt presărate pe 2.800 de kilometri de coastă aridă. Singura lor sursă de apă este ceața generată de mare. Această regiune are o precipitație medie de doar 3-13 mm pe an, cu mulți ani complet lipsiți de ploaie, ceea ce face ca locul să fie în mare parte lipsit de vegetație.

Pe această bucată uriașă de pe coasta peruană trăiesc specii care nu se găsesc nicăieri altundeva în lume, cum ar fi roșiile sălbatice, condorul andin, aflat pe cale de dispariție, și plantele Tillandsia.

O bucată uriașă de pe coasta peruană devine mai verde

Aceste ecosisteme delicate cresc și scad odată cu ciclurile climatice, uneori dispărând complet timp de 5 până la 10 ani, dar apoi ploile abundente din anii El Niño declanșează, de asemenea, perioade de înflorire uimitoare.

Dar în ultimele două decenii, datele satelitare dezvăluie că lomasurile împrăștiate pe fâșia lungă dintre poalele dealurilor de lângă Munții Anzi și oceanul vast sunt în creștere. Deși aceasta este o binefacere pentru flora și fauna locală, multe dintre specii fiind pe cale de dispariție, beneficiile lor pot însemna probleme în alte părți, notează Science Alert.

Amploarea mare a acestor schimbări va modifica distribuția limitată a resurselor din zonă. Terenurile agricole care aduc irigare se răspândesc și ele, adăugând și mai mult verde în regiune. Această schimbare de utilizare a terenului are un impact direct și asupra lomasurilor. Între timp, alte zone devin în mod neașteptat mai maronii.

„Panta Pacificului oferă apă pentru două treimi din țară și de aici provine și cea mai mare parte a hranei pentru Peru. Această schimbare rapidă a vegetației, a nivelului apei și a ecosistemelor va avea inevitabil un impact asupra gestionării apei și a planificării agricole”, explică Eustace Barnes, geograf la Universitatea Cambridge.

Înverzirea s-a petrecut în cele mai neașteptate locuri

Lepage și colegii săi au avut nevoie de trei ani pentru a-și verifica analiza, efectuând numeroase excursii pe teren pentru a investiga unele dintre benzile înverzite pe care le-au identificat.

„Pentru început, fâșia urcă pe măsură ce privim spre sud, de la 170–780 de metri în nordul Peru la 2.600–4.300 de metri în sudul Peru. Acest lucru este contraintuitiv, deoarece ne-am aștepta ca temperaturile de suprafață să scadă atât atunci când ne deplasăm spre sud, cât și când urcăm în altitudine”, spune Barnes.

Spre surprinderea lor, cea mai mare înverzire a avut loc în ceea ce anterior erau zonele cele mai aride.

„În nordul Peru, fâșia care se înverzește se află în cea mai mare parte în zona climatică corespunzătoare deșertului fierbinte și arid. Pe măsură ce scanăm banda spre sud, aceasta urcă pentru a se întinde mai ales în stepa caldă și aridă și, în cele din urmă, traversează pentru a se întinde în stepa rece și aridă. Acest lucru nu se potrivea cu ceea ce ne așteptam pe baza climei din acele regiuni”, notează Lepage.

Informații care ne vor ajuta pe viitor

Deși cercetătorii încă nu pot exclude faptul că creșterea înverzirii nu face parte dintr-un ciclu climatic regional mai lung pe care cei 20 de ani de date nu l-au captat, tendințele sunt în general în concordanță cu ciclurile de precipitații în schimbare, determinate de concentrațiile globale de CO2 din această perioadă.

Echipa explică că relația dintre înverzirea suplimentară și temperatura solului nu este atât de simplă precum pare și necesită investigații suplimentare. „Nu putem face nimic pentru a opri schimbările la o scară atât de mare. Dar cunoașterea lor va ajuta la o planificare mai bună pentru viitor”, conchide Lepage.

Această cercetare a fost publicată în MDPI Remote Sensing.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce formă au picăturile de ploaie?

Cea mai mare falie continentală de pe Pământ se deformează

Efectul extrem de profitabil pe care îl au păsările și liliecii pentru recoltele din nordul Peru

Pământul este la limită: gazele cu efect de seră au atins „un maxim istoric”