Mai multe oase pictate, găsite în Peru, dezvăluie o legătură profundă cu morții

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oase ale oamenilor antici înmormântați în Valea Chincha din sudul Peru, pot fi găsite adesea acoperite de un pigment roșu-cărămiziu neobișnuit. Motivul din spatele colorării oaselor este, de multe ori, dezbătut de cercetătorii moderni. O echipă de arheologi însă, care a studiat recent specimenele susțin că acestea sunt o reflecție clară a cum această misterioasă cultură a păstrat o legătură strânsă cu morții, chiar și când aceștia se descompuneau sau se transformau în scheleți.

Rămășițe umane pigmentate și obiecte funerare au fost găsite în peste 100 de structuri mortuare datând din perioada intermediară târzie (1.000 – 1.400 d.Hr.), orizontul târziu (1.400 – 1.532 d.Hr.) și perioada colonială (1.532 – 1.825 d.Hr.), potrivit IFLScience.

În această cercetare, echipa a analizat 38 de mostre de pigmenți, incluzând 25 de cranii și le-a studiat cu o serie de tehnici de imagistică. Cercetătorii au folosit ablația cu laser, spectrometria de fluorescență cu raze X și difracția pulberilor cu raze X. Studiul a fost publicat în Journal of Anthropological Archaeology.

De unde proveneau pigmenții?

Analiza lor a arătat că oase ca acestea au fost colorate cu pigmenți făcuți din cinambru (HgS) și hematit (Fe₂O₃), substanțe naturale, care pot fi măcinate pentru a obține un pigment pulverulent de culoare roșu închis. Aceste pudre erau păstrate în recipiente, poate cochilii, și apoi erau amestecate cu apă înainte să fie aplicate pe oase cu un material organic, cel mai adesea cu un deget sau o frunză.

Interesant este că cinabarul nu era o sursă locală, ceea ce înseamnă că acesta era importat. Asta sugerează că substanța avea o valoare relativ ridicată și era probabil rezervată pentru a fi folosită asupra elitelor societății, fie că erau tineri sau bătrâni, bărbați sau femei, potrivit cercetătorilor.

Procesul aplicării pigmentului roșu pare să fie unul lung și sinistru. În loc ca mortul să fie pur și simplu îngropat, iar rămășițele sale fizice să fie uitate, cadavrele aflate în descompunere și scheletele erau în mod continuu revizitate de cei vii, într-un proces prelungit.

Semnificația din spatele ritualului

Persoanele decedate erau așezate într-o structură funerară în formă de turn, cunoscută sub numele de chullpa, unde erau lăsate să se descompună. După ce corpul devenea un schelet, oasele erau scoase și acoperite cu pigment. Aceste corpuri pictate erau apoi readuse în chullpa.

Unele dintre oasele pictate, în special craniile, au fost scoase și așezate peste mormintele altora, aparent ca să îi „protejeze” pe cei morți de forțe necunoscute. De asemenea, este probabil ca oasele să fi fost revizitate ca mijloc de efectuare a unor revendicări politice sau folosite în ceremonii.

„Susținem că morții pictați, ca persoane-obiecte, au fost implicați și invocați în timpul ceremoniilor mortuare ținute în spații deschise în valea de mijloc, poate pentru în sprijinul unor afirmații politice, pentru a reproduce ordinea socială sau a promova reînnoirea și solidaritatea între grupuri selecte”, scriu autorii studiului.

Un mijloc de reconectare în vremuri neprietenoase

Cercetătorii analizează sursele scrise și datele arheologice care arată că multe din oasele din perioade antice par să fi fost revizitate în timpul perioadei coloniale, o vreme violentă și destabilizantă, când continentul era invadat de europeni.

În această perioada devastatoare de foamete, război, epidemii și jafuri de morminte, probabil că practica de a revedea oasele pictate ale rudelor demult dispărute a căpătat o nouă semnificație.

Vă mai recomandăm și: 

Noi geoglife au fost găsite în deșertul Nazca din Peru. Ce reprezintă?

Expansiunea vikingilor în Africa. Cum au contribuit la formarea regatului african?

Când au trecut strămoșii oamenilor la mersul pe două picioare?

Sute de schelete medievale, descoperite sub un magazin din Țara Galilor