Imaginile trimise de sonda Chandrayaan-3 a Indiei, înainte de aselenizarea programată pentru miercuri, 23 august

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sonda Chandrayaan-3 a Indiei și-a testat capabilitățile optice și a fotografiat fața nevăzută a Lunii.

Organizația pentru Cercetare Spațială Indiană (ISRO) a publicat fotografiile pe platforma de socializare online X (fost Twitter), în ziua de luni, 21 august.

Imaginile au fost făcute de sonda Chandrayaan-3 sâmbătă, 19 august, și arată o varietate de elemente geologice, inclusiv cratere de impact impresionante și „mări” de lavă selenară.

Fața nevăzută a Lunii nu poate fi observată niciodată de pe Pământ

Fața nevăzută a Lunii nu poate fi observată niciodată de pe Pământ din cauza „blocării în rezonanță” (sau rotație sincronă), gravitația planetei noastre încetinind rotația satelitului natural de-a lungul a miliarde de ani. Luna efectuează o rotație pe axa sa în același interval de timp necesar pentru a orbita Pământul.

Noile fotografii au fost surprinse cu instrumentul Lander Hazard Detection and Avoidance Camera (LHDAC) al sondei. Camera a fost concepută pentru a ajuta la ghidarea sondei Vikram până la locul stabilit pentru aselenizare.

Evenimentul va putea fi urmărit și pe DESCOPERĂ.ro!

Chandrayaan-3 este așteptată să atingă suprafața Lunii la ora 15:34 (ora României), miercuri, 23 august. Nava spațială va încerca să ajungă la polul sudic selenar. O transmisiune în direct va începe cu 45 de minute înainte de ora stabilită pentru încercarea de aselenizare, potrivit ISRO. Evenimentul va putea fi urmărit și pe DESCOPERĂ.ro!

Așadar, Chandrayaan-3 ar putea fi prima sondă care aselenizează în apropiere de polul sudic al Lunii. Până de curând, mulți au considerat că era o cursă strânsă între India și Rusia, însă nava Luna-25 s-a prăbușit pe Lună în timp ce efectua o manevră orbitală sâmbătă, 19 august.

Prima încercare de aselenizare a Indiei a fost în 2019

„Ideea e că Rusia nu mai are specialiștii din perioada de glorie a primelor zboruri cosmice. Conducerea activităților cosmice a fost politizată, nu mai e rezervată adevăraților specialiști”, a explicat Dumitru Prunariu pentru DESCOPERĂ.ro.

Prima încercare de aselenizare a Indiei a fost în 2019. Sonda Chandrayaan-2 a avut parte de câteva erori în timpul coborârii și a sfârșit printr-un impact cu suprafața selenară. ISRO a transmis recent că Chandrayaan-3 a stabilit o comunicare bidirecțională cu sonda orbitală de la misiunea Chandrayaan-2.

Sonda Indiei a intrat pe orbita Lunii în data de 5 august

Misiunea Chandrayaan-3 Sonda Indiei a intrat pe orbita Lunii în data de 5 august a fost lansată pe orbită eliptică în jurul Pământului în data de 14 iulie, înainte să pornească pe traiectoria selenară. Sonda Indiei a intrat pe orbita Lunii în data de 5 august și a efectuat de atunci mai multe manevre pentru a-și circulariza orbita, potrivit Space.com.

Sonda de aselenizare Vikram, care transportă un mic rover numit Pragyan, s-a separat de modulul de propulsie al misiunii în data de 17 august. Dacă vor aseleniza cu succes, Vikram și Pragyan vor efectua experimente științifice pe Lună timp de aproape 14 zile pământene.

Ce a spus Dumitru Prunariu despre misiunea Indiei?

O aselenizare ușoară ar fi un succes considerabil. Astfel, India ar putea deveni a patra țară din lume, după SUA, fosta Uniunea Sovietică și China, care atinge suprafața Lunii.

„Le țin pumnii”, a spus Dumitru Prunariu pentru DESCOPERĂ.ro, întrebat ce părere are despre misiunea Indiei pe Lună.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Dumitru Prunariu regretă eșecul misiunii Luna-25 a Rusiei. „Adevărul este că eram optimist”

O fotografie cu un crater de pe Lună, înconjurat de șosele și clădiri, publicată de Agenția Spațială Canadiană

Misiune eșuată! Sonda Rusiei Luna-25 s-a prăbușit pe Lună

Primele imagini trimise de sonda rusească Luna-25 în drumul său spre Lună