Solstițiul de iarnă 2023 aduce cea mai lungă noapte din an în emisfera nordică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Iarna începe oficial în emisfera nordică în dimineața zilei de 22 decembrie, la ora 05:27 (ora României), odată cu solstițiul de iarnă.

Cuvântul „solstițiu” vine de la „sol”, adică Soare în latină. Strămoșii noștri au adăugat „sol” la „sistere”, care înseamnă „a rămâne constant” și au ajuns la „solstitium”. În secolul al XIV-lea, vorbitorii de engleză au scurtat solstitium la solstice, iar de atunci solstițiul a continuat să reprezinte schimbarea anotimpurilor, explicate astăzi pe înțelesul tuturor de către astronomi.

• Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu
• Urme de viață antică, descoperite sub craterul unui asteroid

Planeta noastră e înclinată pe o axă de 23,4 grade. Așadar, pe măsură ce Pământul se mișcă în jurul Soarelui în fiecare an, vine un moment în care Soarele strălucește mai mult în emisfera nordică, iar alteori mai mult emisfera sudică. Între aceste două extreme apare un moment în care Soarele strălucește în cantități de egale timp de o zi întreagă în toate regiunile planetei, adică echinocțiile, potrivit Space.com.

În vremurile antice, oamenii nu înțelegeau cum funcționează Universul

De pe Pământ, ni se pare că Soarele se mișcă pe cer. În prima zi din vară, vedem Soarele sus pe cer la miezul zilei. Răsare cu aproape 8 ore înainte de miezul zilei și apune la 8 ore după miezul zilei, iar vremea se încălzește. La echinocțiile de toamnă și primăvară, Soarele rămâne pe cer timp de aproape 12 ore. Dar în prima zi din iarnă, Soarele este pe cer doar 8 ore și apare foarte jos la miezul zilei. Drept rezultat, vremea este rece pentru că primim atât de puțină lumină solară.

În vremurile antice, oamenii nu înțelegeau cum funcționează Universul. Ei credeau că ceva s-ar putea întâmpla într-o bună zi și Soarele și-ar putea continua călătoria spre sud fără să se mai întoarcă. Apusul Soarelui era motiv de îngrijorare și teamă. Atunci când vedeau că Soarele se opera și începea încetul cu încetul să urce pe cer, strămoșii noștri se bucurau pentru că simțeau că primăvara revine.

Majoritatea culturilor au tradiții pentru solstițiul de iarnă

Majoritatea culturilor au tradiții pentru solstițiul de iarnă. Un mare festival al romanilor, numit Saturnalia, era organizat în fiecare an în cea de-a treia săptămână din decembrie. Romanii făceau schimb de cadouri, iar clădirile și străzile erau decorate. Unii spun chiar că modul în care sărbătorim astăzi Crăciunul ar proveni de la Saturnalia.

Începând cu ziua de 22 decembrie 2023, vom primi mai multă lumină solară, imperceptibil la început, dar peste o lună, va fi tot mai evident faptul că Soarele răsare mai devreme și apune mai târziu.

„Zilele cresc, iar gerul e mai puternic”

Totuși, o vorbă spune că „pe măsură ce zilele cresc, gerul e mai puternic”. Dacă energia primită de la Soare ar fi influențat de una singură temperatura, ar fi trebuit ca acum să avem cea mai rece vreme din an.

Dar atmosfera din regiunile temperate continuă să se răcească, o situație care continuă timp de mai multe săptămâni. Un proces invers are loc după solstițiul de vară, la finalul lui iunie. Astfel, temperatura rămâne în urmă cu aproape o lună. Cea mai rece vreme din an este de obicei în ianuarie, iar cea mai caldă la finalul lui iulie.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Telescopul Hubble a observat lumina „interzisă” de la o galaxie spiralată

NASA „a trimis” o pisică în spațiu, la 31 de milioane de kilometri depărtare de Pământ

Una dintre cele mai extreme furtuni magnetice din istoria Pământului s-a întâmplat în 1872

A fost descoperită o planetă care nu ar trebui să existe