Stresul financiar afectează sănătatea mai mult decât doliul, arată un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Stresul financiar afectează sănătatea fizică a unei persoane și nu doar pe cea mintală, arată un nou studiu.

Un studiu reprezentativ la nivel național din Marea Britanie a descoperit dovezi că stresul financiar afectează sănătatea pe termen lung în indicatorii cheie precum cei asociați cu sistemul imunitar, sistemul nervos și sistemul hormonal.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Oamenii de știință de la University College London (UCL) și Kings College din Marea Britanie spun că analiza lor este prima care explorează modul în care diferite tipuri de stres cronic influențează indicatorii de sănătate în cohorte mai în vârstă. Datele pentru studiu au inclus aproape 5.000 de adulți cu vârste de peste 50 de ani.

Dintre cei șase stresori comuni examinați în această cohortă, adică presiunea financiară, îngrijirea, dizabilitatea, doliul, boala și divorțul, presiunea financiară a fost asociată cu cele mai riscante profiluri de sănătate pe termen lung.

Aceste profiluri de risc au fost stabilite folosind patru biomarkeri din sânge: cortizol, un hormon produs în răspuns la stres, proteina C-reactivă (CRP) și fibrinogen, care sunt componente imunitare care răspund la inflamație, și factorul de creștere a insulinei-1 (IGF-1), care este legat de îmbătrânire și longevitate.

Stresul financiar afectează sănătatea mai mult decât doliul

La patru ani după urmărire, participanții la studiu care au raportat că sunt în mod general stresați aveau cu 61% mai multe șanse să facă parte din categoria de mare risc față de categoriile moderate sau cu risc scăzut, notează Science Alert.

Oamenii care erau stresați doar din cauza finanțelor aveau cu aproape 60% mai multe șanse să prezinte un profil de risc înalt patru ani mai târziu. Pentru fiecare stres adăugat, precum divorțul, probabilitatea a crescut cu 19%. Aceste asocieri au rămas semnificative indiferent de genetică, situația economică, vârstă, sex sau factori de stil de viață.

„Am constatat că stresul financiar afectează sănătatea biologică, deși este nevoie de mai multă cercetare pentru a stabili acest lucru cu certitudine”, spune epidemiologul Odessa Hamilton, de la UCL.

„Acest lucru poate fi din cauza faptului că acest tip de stres poate invada multe aspecte ale vieții noastre, ducând la conflicte familiale, excludere socială și chiar foame sau lipsă de adăpost”, a adăugat ea.

O legătură indirectă

Rezultatele nu înseamnă neapărat că stresul cauzează direct probleme de sănătate pe termen lung, dar sugerează că stresul are un impact semnificativ asupra corpului în procesul de îmbătrânire, iar unele forme de stres pot avea efecte fizice mai mari decât altele.

Este cunoscut faptul că stresul acut declanșează o serie de schimbări hormonale în corp, care cresc respirația, tensiunea arterială și ritmul cardiac. Sistemul imunitar răspunde, de asemenea, prin producerea mai multor molecule pro-inflamatorii. De aceea, menținerea unui nivel ridicat de stres poate duce la activarea imunitară cronică, ceea ce ar putea agrava bolile fizice și mintale.

„În funcționarea bună a sistemelor imunitar și neuroendocrin, homeostazia este menținută și sănătatea este conservată. Dar stresul cronic poate perturba acest schimb biologic și poate duce la boală”, explică Hamilton.

În studiul curent, stresul financiar, doliul și boala îndelungată au arătat cele mai mari schimbări pe termen lung în biomarkerii imunitari și neuroendocrini. Acest lucru indică un efect fizic continuu al stresului cronic.

Stresul financiar afectează sănătatea, dar studiul ar putea duce la intervenții specifice

Desigur, patru biomarkeri sunt limitați în ceea ce pot spune cu adevărat despre sănătatea umană. În studiul curent, de exemplu, consumul ridicat de alcool (mai mult de trei băuturi pe săptămână) a fost asociat cu un profil de risc mai scăzut.

Acest lucru poate fi cauzat de faptul că alcoolul are efecte antiinflamatoare, dar nu înseamnă neapărat că creșterea consumului de alcool este benefică pentru sănătatea umană în ansamblu.

Majoritatea covârșitoare a participanților incluși în analiza actuală erau de culoare albă, ceea ce limitează, de asemenea, ce se poate spune despre asocieri, mai ales că grupurile etnice tind să experimenteze niveluri mai mari de stres în general.

Cu toate acestea, cercetătorii de la UCL concluzionează că „răspunsul sinergic imunitar și neuroendocrin la stres reprezintă o țintă importantă pentru intervenția clinică. Intervenția în aceste procese ar putea schimba cursul bolii”.

Studiul a fost publicat în Brain, Behavior and Immunity.

Vă recomandăm să citiți și:

Retinele crescute în laborator explică de ce oamenii văd culori pe care câinii nu le pot vedea

Chiar și țigările electronice fără nicotină pot afecta plămânii, arată un studiu

Educația salvează vieți! Oamenii cu studii au un risc de mortalitate mai mic

Ce se întâmplă în creier după o despărțire?