Stresul cronic din adolescență ar putea reduce fertilitatea la vârsta adultă

Șoarecii de sex masculin expuși la stresul cronic din adolescență, moderat și repetat, pot avea o fertilitate redusă, potrivit unui studiu prezentat la al 26-lea Congres European de Endocrinologie, desfășurat la Stockholm.

Acest studiu aruncă lumină asupra efectelor nocive pe care stresul cronic din adolescență le are asupra sănătății și ar putea contribui la dezvăluirea unor strategii viitoare de prevenție pentru copii și adolescenți.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

În timp ce nivelurile hormonale fluctuează patologi, în special în etapele vieții cum ar fi pubertate, stresul poate cauza prea mult sau prea puțin dintr-un hormon în sânge. Acest dezechilibru hormonal afectează pubertatea și sistemul reproducător, cu efecte asupra libidoului, funcției de ovulație și producției de celule spermatice. Totuși, efectele reproductive pe termen lung ale stresului cronic la adolescenți sunt în mare parte necunoscute, scrie Medical Xpress.

Stresul cronic din adolescență poate reduce fertilitatea

În acest studiu, cercetătorii de la Institutul de Endocrinologie și Metabolism V.P. Komisarenko al Academiei Naționale de Științe Medicale din Ucraina au examinat șoareci de sex masculin și feminin, cu vârsta de 6 luni, după ce i-au plasat individual pe aproximativ jumătate dintre aceștia în spații închise timp de o oră în fiecare dimineață timp de două săptămâni în timpul adolescenței (între 30 și 45 de zile).

Oamenii de știință au comparat șoarecii care fuseseră expuși la aceste condiții stresante cu grupul de control și au descoperit că stresul cronic din timpul pubertății a întârziat maturizarea sexuală la femele, iar masculii au câștigat greutate mai încet. La masculii adulți, numărul de spermatozoizi a scăzut cu 25,9%, unii spermatozoizi au avut forme anormale și au fost lenți sau chiar imobili, iar procesul de respirație prin care celulele spermatice își obțin energia a încetinit. În plus, masculii aveau niveluri de corticosteron, principalul hormon de stres la șoareci, echivalentul cortizolului la oameni, aproape de două ori mai mici.

Studiul ar putea duce la găsirea unor metode de prevenție

„Lucrarea noastră este prima care raportează că chiar și stresul moderat și repetat din adolescență are un impact negativ de lungă durată asupra sistemului endocrin al reproducerii și adaptării corpului la condițiile de viață schimbătoare”, a spus investigatorul principal, profesorul Aleksander Reznikov.

„Rezultatele noastre fac posibilă prezicerea dezvoltării anomaliilor în sistemele de reproducere și de adaptare a corpului și constituie baza pentru găsirea metodelor de prevenire a acestora”, adaugă el.

„Am descoperit pentru prima dată că peroxidarea lipidică (un proces în care oxidanții precum radicalii liberi atacă membranele lipidice ale celulelor și în cele din urmă le deteriorează) din ovare și testicule a fost semnificativ crescută. Acest lucru, totuși, necesită investigații suplimentare”, a încheiat profesorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum ajung microplasticele din intestin spre alte organe?

Activitatea fizică reduce stresul din creier și riscul de boli cardiovasculare

De ce unii oameni simt că sunt priviți deși nu este nimeni în jur?

Schimbările climatice ar crește numărul de AVC-uri