Dacă păsările sunt dinozauri, de ce nu au sânge rece?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De mai bine de 100 de ani, cercetătorii au presupus că dinozaurii erau asemănători cu șopârlele gigantice: reptile lente care își petreceau majoritatea zilei la soare. Această imagine s-a schimbat atunci când am început să realizăm că dinozaurii erau mult mai asemănători cu păsările decât cu șopârlele din zilele noastre. Astăzi, cercetătorii sunt de acord că păsările sunt dinozauri (din punct de vedere tehnic), singurii care i-au supraviețuit extincției în masă de acum 66 de milioane de ani. Totuși, dacă acest lucru este adevărat, de ce nu au păsările sânge rece, ca majoritatea reptilelor moderne?

Dacă păsările sunt dinozauri, de ce nu au sânge rece? Răspunsul este simplu: majoritatea dinozaurilor probabil aveau și ei sânge cald.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Păsările descind dintr-un grup divers de dinozauri bipezi numiți teropode, care includeau prădători uriași și mâncători de carne, cum ar fi Tyrannosaurus rex, precum și specii mai mici, de aproximativ un metru lungime, cum ar fi Mononykus.

Deoarece păsările sunt dinozauri, au sânge cald, la fel ca aceștia

La fel ca mamiferele, păsările au sânge cald (sunt endotermice), ceea ce înseamnă că își reglează temperatura corpului intern. Animalele endotermice au un metabolism mai ridicat, ceea ce permite activități fizice mai solicitante, cum ar fi zborul, dar necesită mai multe calorii pentru a menține această stare.

„Animalele cu sânge cald sunt, de obicei, mai active. Ele pot fi active până noaptea târziu. Și astfel, este o strategie evolutivă prin care poți căuta hrană atunci când alte animale nu pot, deoarece sunt prea reci și lente”, a spus Holly Woodward, profesoară de anatomie și paleontologie la Universitatea de Stat din Oklahoma (SUA).

Păsările au, în general, un metabolism mai ridicat decât mamiferele de dimensiuni similare și își mențin temperaturile corporale între 41 și 43 grade Celsius. Colibri, care își flutură aripile de la 720 până la de 5.400 de ori pe minut, trebuie să consume aproximativ jumătate din greutatea lor corporală în fiecare zi sau să mănânce la fiecare 10-15 minute.

În contrast, animalele cu sânge rece (ectoterme) precum majoritatea reptilelor și a peștilor moderni se bazează pe mediul lor pentru a-și modifica temperatura corpului. Deoarece nu consumă la fel de multă energie pentru a se încălzi, nu trebuie să mănânce la fel de des; de exemplu, aligatorii pot rezista mai mult de un an fără hrană.

Dinozaurii aveau sânge cald, contrar presupunerilor anterioare

Timp de ani de zile, cercetătorii au presupus că deoarece majoritatea reptilelor moderne sunt ectoterme, reptilele antice probabil au fost și ele.

„Adesea, dacă te uiți la animalele vii și faci o presupunere despre starea ancestrală bazată pe condiția actuală, vei greși”, a spus Jingmai O’Connor, curator asociat de reptile fosile la Field Museum din Chicago.

Presupunerile au început să se schimbe la sfârșitul anilor 1960, odată cu descoperirea unui specimen asemănător cu o pasăre, numit Deinonychus. De atunci, cercetătorii au găsit caracteristici fizice care indică faptul că mulți dinozauri, inclusiv păsările antice, aveau sânge cald. Prezența penelor este una dintre aceste indicații: penele ajută animalele să conserve căldura corporală, ceea ce nu este necesar pentru ectoterme.

În laboratorul său, Woodward a studiat un alt indicator: microstructura țesutului osos. Ea a descoperit că endotermicele au oase mult diferite față de ectoterme, în principal deoarece ectotermele cresc, de obicei, mai încet. Acest ritm de creștere se reflectă în componenta minerală a oaselor, pe care ea a descris-o ca fiind „mici fibre”.

„Îmi imaginez aceste fibre ca pe un joc de ‘Pick-up sticks’: dacă crești foarte încet, acele fibre tind să se orienteze paralel unele cu altele și astfel devin plate”, a spus Woodward. „Dar dacă crești mai rapid, fibrele sunt mai degrabă un amestec”, acesta fiind tipul de structură pe care îl vede, de obicei, în oasele animalelor cu sânge cald.

Observațiile sale au arătat că structura oaselor dinozaurilor este mai asemănătoare cu cea a păsărilor și a mamiferelor decât cu cea a crocodililor.

Păsările sunt dinozauri și au sânge cald. Dar atunci cum a apărut sângele rece?

Dar momentul când a apărut pentru prima dată sângele cald este neclar. Toți dinozaurii (inclusiv păsările) și crocodilii au un strămoș comun reptilian, iar atât Woodward, cât și O’Connor au spus că există dovezi bune că acest strămoș avea sânge cald, ceea ce înseamnă că endotermia a apărut înaintea dinozaurilor. Dinozaurii cu sânge rece ar fi apărut ulterior, subliniază Live Science.

Dar este posibil ca endotermia să fi apărut chiar și mai devreme. Dacă atât mamiferele, cât și majoritatea reptilelor erau endotermice, poate că strămoșul lor comun, care a trăit acum aproximativ 310 milioane de ani, era și el endotermic. Totuși, cel mai probabil, endotermia a evoluat independent la mamifere, a spus O’Connor.

Cercetările viitoare ar putea contesta aceste idei. „Facem atât de multe presupuneri și apoi datele ne dovedesc că ne-am înșelat”, concluzionează O’Connor.

Vă recomandăm să citiți și:

Cât de inteligent era T-Rex? Se pare că nu foarte

A fost Caligula cel mai nebun dintre împărații romani? L-a amenințat pe zeul Jupiter că-l va omorî în bătaie

De ce au dispărut vânători-culegătorii din Europa?

Test de cultură generală. Cât de veche este specia Homo sapiens?