Telescopul Spațial James Webb a observat o protostea abia născută

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oriunde privește Telescopul Spațial James Webb în spațiu, materia și energia interacționează în moduri spectaculoase. Telescopul Webb dezvăluie mai multe detalii din aceste interacțiuni decât orice alt instrument, deoarece poate vedea prin gazul dens și praful care acoperă multe obiecte.

Într-o nouă fotografie spectaculoasă, Webb a detectat o protostea tânără, veche de „numai” 100.000 de ani.

• Oamenii de știință au descoperit un tip exploziv de celulă imunitară
• De ce îi irită pe unii oameni compasiunea față de animale a altora. Psihologia criticilor de…

Steaua este numită L1527 și, la această vârstă fragedă, este încă înglobată în norul molecular care i-a dat naștere. Acesta este unul dintre motivele pentru care NASA a construit JWST (cu ajutorul ESA și CSA). Telescopul poate vedea prin praf și gaz pentru a dezvălui primele etape ale formării stelelor, scrie ScienceAlert.

Această imagine a fost captată cu MIRI, instrumentul pentru infraroșu mediu. Protosteaua tânără se află în centrul acțiunii și este încă în creștere. Acumulează masă din discul protoplanetar care o înconjoară. Discul este mica linie orizontală întunecată din centrul imaginii.

Protosteaua nu este o stea cu secvență principală, deci nu este în proces de fuziune așa cum este Soarele. Este posibil să existe o cantitate mică de fuziune a deuteriului în miezul său, dar aceasta generează energie într-un mod diferit.

Steaua are o vechime de 100.000 de ani

Pe măsură ce forța gravitațională a stelei atrage materialul mai aproape, acesta este comprimat și se încălzește. Mai multă energie provine din undele de șoc generate de materialul care intră în coliziune cu gazul existent. Aceasta este energia care aprinde steaua și împrejurimile sale în interiorul norului molecular gigantic care a generat-o.

Pe măsură ce acumulează masă, protostelele tinere generează câmpuri magnetice puternice. Combinate cu rotația stelei, aceste câmpuri îndepărtează materia de stea.

Prin urmare, pe măsură ce o protostea capătă masă, o parte din aceasta este expulzată în spațiu în jeturi spectaculoase în formă de clepsidră care provin de la polii stelei. Aceste jeturi creează șocuri de arc vizibile în materia din jurul stelei, care sunt structurile filamentare.

În mediul stelei există hidrocarburi aromatice policiclice (PAH). Aceștia sunt compuși organici abundenți în Univers care ar fi putut contribui la apariția vieții.

Aceasta nu este prima dată când JWST examinează L1527. În 2022, acesta a observat protosteaua cu camera sa în infraroșu apropiat (NIRCam).

Întrebări fără răspuns cu privire la formarea protostelelor

În timp, fluxurile puternice ale protostelei vor curăța împrejurimile de o mare parte din gaz și praf, deși discul protoplanetar va rămâne. În cele din urmă, steaua va deveni o stea de secvență principală, ușor de văzut fără vălul de gaz și praf. Până atunci, sistemul planetar al stelei va prinde contur.

Există întrebări fără răspuns cu privire la formarea protostelelor, iar unul dintre principalele obiective științifice pentru Webb este formarea stelelor. De exemplu, astrofizicienii nu știu exact cum și când se declanșează fuziunea, iar o protostea devine o stea din secvența principală.

Deși astronomii știu că există câmpuri magnetice puternice în jurul protostelelor, ei nu știu exact cum se formează acestea și ce rol joacă în colapsul și rotația stelei.

Telescopul Webb a făcut unele progrese în această privință. Acesta a confirmat recent că jeturile stelelor tinere sunt aliniate din cauza rotației stelei și a câmpurilor magnetice, lucru susținut de teorie, dar care nu a fost confirmat prin observații până acum.

Vă recomandăm să mai citiți și:

NASA lansează „o stea artificială” pe orbita Pământului. De ce va fi mai bună decât una adevărată?

Comportamentul neașteptat al stelelor pulsatoare ne-ar putea ajuta să măsurăm Universul

De ce se comportă ciudat stelele din centrul Căii Lactee? O echipă de astronomi ar fi rezolvat misterul!

Valuri gigantice de materie întunecată ar putea modifica orbita stelelor