A doua cea mai mare economie din Uniunea Europeană riscă „să paralizeze”

Alegătorii francezi și-au împărțit legislativul între stânga, centru și extrema dreaptă, nicio facțiune politică nereușind să se apropie de majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Riscul de paralizie se profilează pentru a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene.

Președintele Emmanuel Macron a pariat că decizia sa de a convoca alegeri anticipate va oferi Franței un „moment de clarificare”, însă rezultatul a arătat contrariul, cu mai puțin de trei săptămâni înainte ca startul Jocurilor Olimpice de la Paris să propulseze țara pe scena internațională, conform AP.

• Cât sport trebuie să facem dacă stăm toată ziua la birou?
• Țara europeană care vrea studenții străini respinși de Donald Trump

Principalul indice bursier al Franței a deschis cu o scădere ca răspuns la vot.

Premierul Gabriel Attal ar putea rămâne în funcție

Conform rezultatelor din al doilea tur de scrutin, contabilizate luni dimineață, 8 iulie a.c., o coaliție de stânga a obținut cele mai multe locuri în parlament. Centriștii lui Macron au a doua cea mai mare fracțiune și președintele nepopular va trebui să formeze alianțe pentru a conduce guvernul.

Adunarea Națională de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care a condus în primul tur de scrutin, s-a clasat pe locul al treilea după manevre politice pentru a-și ține candidații departe de putere.

Premierul Gabriel Attal a declarat că își va prezenta demisia luni, 8 iulie a.c., dar ar putea rămâne în funcție până la Jocurile Olimpice sau mai mult, dacă este necesar.

Macron mai are trei ani din mandatul de președinte

Parlamentarii nou aleși și cei care se întorc erau așteptați să sosească la Adunarea Națională pentru a începe cu adevărat negocierile.

Macron însuși va pleca mai târziu în cursul săptămânii pentru un summit NATO la Washington.

Blocajul politic ar putea zgudui piețele și ar putea avea implicații majore pentru războiul din Ucraina, diplomația mondială și stabilitatea economică a Europei.

Conform rezultatelor oficiale publicate luni dimineață, toate cele trei blocuri principale au fost departe de cele 289 de locuri necesare pentru a controla Adunarea Națională cu 577 de locuri, cea mai puternică dintre cele două camere legislative ale Franței.

Rezultatele au indicat puțin peste 180 de locuri pentru coaliția de stânga Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc, în fața alianței centriste a lui Macron, cu peste 160 de locuri. Partidul de extremă-dreapta al Marinei Le Pen, Raliul Național, și aliații săi au fost limitați la locul al treilea, deși cele peste 140 de locuri au fost cu mult peste cel mai bun rezultat anterior al partidului, de 89 de locuri în 2022.

Macron mai are trei ani din mandatul său prezidențial.

În loc să se ralieze în spatele lui Macron, așa cum ar fi sperat acesta, milioane de persoane au profitat de vot ca de o ocazie de a-și exprima furia față de inflație, criminalitate, imigrație și alte nemulțumiri – inclusiv față de stilul său de guvernare.

Liderii Noului Front Popular l-au presat imediat pe Macron să le ofere prima șansă de a forma un guvern și de a propune un prim-ministru. Fracțiunea promite să anuleze multe dintre reformele principale ale lui Macron, să se angajeze într-un program costisitor de cheltuieli publice și să adopte o poziție mai dură împotriva Israelului din cauza războiului acestuia cu Hamas. Dar nu este clar, chiar și în rândul stângii, cine ar putea conduce guvernul fără a-și îndepărta aliații cruciali.