Celule sanguine de dinozaur au fost detectate într-o fosilă veche de 115 milioane de ani

Celule sanguine de dinozaur au fost detectate într-o fosilă. O echipă de cercetători condusă de specialiști de la Universitatea Curtin (Australia) a identificat ceea ce par a fi globule roșii fosilizate, alături de molecule derivate din sânge, conservate timp de peste 100 de milioane de ani într-un os de dinozaur. Descoperirea ar putea reprezenta cea mai veche dovadă de acest fel identificată până acum.

Celule sanguine de dinozaur au fost detectate într-o fosilă. Aceasta provine dintr-o mină din Brazilia, unde a fost descoperită în 2008. Osul făcea parte din piciorul drept al unui Aratasaurus museunacionali, un dinozaur teropod de dimensiuni mici care a trăit în urmă cu aproximativ 115 milioane de ani.

În interiorul osului, cercetătorii au observat canale vasculare fosilizate, în care se aflau numeroase structuri microscopice ovale, asemănătoare celulelor sanguine. Descoperiri similare au mai fost anunțate în ultimele decenii, însă a fost dificil de demonstrat că structurile proveneau într-adevăr de la animal și nu reprezentau contaminări apărute după moarte, scrie ScienceAlert.

Celule sanguine de dinozaur au fost detectate într-o fosilă. Cum au confirmat oamenii de știință acest lucru?

De această dată, echipa a combinat observațiile microscopice cu analize chimice și moleculare. Cercetătorii au verificat dacă structurile puteau proveni de la ciuperci sau microorganisme care au colonizat osul înainte de fosilizare, dar nu au găsit urme de filamente, spori sau biofilme. Nici analiza geochimică nu a indicat prezența unor minerale ori particule de sediment care să imite structurile celulare.

În schimb, analizele au identificat heme B, o moleculă esențială pentru transportarea oxigenului în sânge. Compoziția chimică a materialului extras din os era diferită de cea a rocii înconjurătoare. În plus, structurile asemănătoare celulelor prezentau concentrații de fier, carbon și azot, elemente care pot intra în componența hemului.

Fosila are aproximativ 115 milioane de ani, depășind cu mult vechile descoperiri de acest tip, datate la cel mult 80 de milioane de ani. Cercetătorii cred că păstrarea structurilor a fost favorizată de condițiile geologice în care a fost conservat dinozaurul: un strat microbian din ape puțin adânci, aproape lipsite de oxigen. Mineralizarea cu mangan ar fi putut contribui la stabilizarea sau reproducerea structurilor delicate în timpul fosilizării.

Ce alte descoperiri s-ar putea ascunde în fosilele din muzee?

„Nu cred că este util să ne imaginăm o celulă biologică intactă care a supraviețuit neschimbată timp de 115 milioane de ani. Mai degrabă, structura biologică originală a interacționat cu mediul geochimic din jur, creând o urmă mineralizată a ceva care, în mod normal, ar dispărea foarte repede”, a explicat Kliti Grice, coordonatoarea echipei.

Cercetătorii subliniază însă că rezultatele trebuie confirmate prin analize independente ale altor fosile, provenite din medii geologice diferite și din alte grupuri de dinozauri. O eventuală confirmare ar putea permite studierea mai atentă a conservării țesuturilor și poate a fiziologiei animalelor dispărute.

Descoperirea sugerează și că fosilele deja păstrate în muzee și universități ar putea ascunde informații care nu au fost căutate până acum.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Un mormânt comun cu cel puțin 129 de bărbați a fost descoperit lângă Viena. Cine au fost victimele unei confruntări romane necunoscute?

Arheologii au descoperit ce ascundea o peșteră din Turcia de aproape 13.000 de ani. Urmele unor vânători-culegători de la Marea Neagră

Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane

Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen