Noi schelete descoperite în Pompeii dezvăluie o catastrofă neștiută până acum

Aproape acum 2.000 de ani, Plinius cel Tânăr descria cum pământul se cutremura în timpul erupției Vezuviului. Acum, un studiu colaborativ condus de cercetători de la Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) din Italia și Parcul Arheologic Pompeii a aruncat lumină asupra efectelor seismicității asociate erupției din anul 79 d.Hr. Ce informații au oferit noi schelete descoperite în Pompeii?

Studiul este primul care abordează sarcina complexă de a raporta efectele cutremurelor care apar simultan. Acest lucru este dificil din cauza posibilității ca efectele vulcanice și seismice să se întâmple concomitent sau în succesiune rapidă, ceea ce înseamnă că efectele vulcanice pot umbri efectele cauzate de cutremure și viceversa.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

„Aceste complexități sunt ca un puzzle în care toate piesele trebuie să se potrivească pentru a dezvălui imaginea completă. Am demonstrat că seismicitatea din timpul erupției a avut un rol semnificativ în distrugerea orașului Pompeii și, posibil, a influențat alegerile locuitorilor care s-au confruntat cu o moarte inevitabilă”, a spus dr. Domenico Sparice, vulcanolog la INGV-Osservatorio Vesuviano și autor al studiului.

Studiul a fost publicat în Frontiers in Earth Science.

Indiciile unei prăbușiri mortale

„Recunoașterea corectă a relației cauză-efect este esențială pentru a reconstrui interacțiunea dintre fenomenele vulcanice și seismice și efectele lor asupra clădirilor și oamenilor”, a adăugat coautorul dr. Fabrizio Galadini, geolog și cercetător principal la INGV.

În timpul săpăturilor din ‘Casa dei Pittori al Lavoro’, cercetătorii au observat ceva ciudat la clădirile prăbușite. „Am găsit caracteristici interesante care nu erau consistente cu efectele fenomenelor vulcanice descrise în literatura vulcanologică dedicată orașului Pompeii. Trebuia să existe o explicație diferită”, a spus coautorul dr. Mauro Di Vito, vulcanolog și director al INGV-Osservatorio Vesuviano.

Când cercetătorii au găsit două schelete cu fracturi severe și răni traumatice, au fost și mai motivați să descopere cauza.

Ce arată aceste noi schelete descoperite în Pompeii?

Erupția i-a prins pe locuitori în mijlocul vieții de zi cu zi. Timp de aproximativ 18 ore, lapili (mici particule de rocă și cenușă) de piatră ponce au căzut peste oraș, determinându-i pe oameni să caute adăpost. Când erupția s-a oprit, locuitorii care supraviețuiseră probabil s-au considerat în siguranță, asta până când au început cutremurele puternice, scrie Eurek Alert.

„Oamenii care nu au fugit din adăposturile lor au fost probabil copleșiți de prăbușirea clădirilor cauzată de cutremure. Aceasta a fost soarta celor două persoane pe care le-am recuperat”, a spus coautoarea dr. Valeria Amoretti, antropolog și șefa Laboratorului de Cercetare Aplicată din cadrul Parcului Arheologic Pompeii.

Cercetătorii au găsit două schelete masculine, ambele persoane având în jur de 50 de ani în momentul morții. Poziționarea acestor noi schelete descoperite în Pompeii sugerează că „individul 1” a fost brusc zdrobit de prăbușirea unui fragment mare de zid, rezultând în traume severe care au cauzat moartea imediată. „Individul 2”, însă, ar fi putut fi conștient de pericol și a încercat să se protejeze cu un obiect rotund de lemn, din care cercetătorii au găsit urme vagi în depozitele vulcanice.

Există mai multe indicii că acești indivizi nu au murit din cauza inhalării de cenușă sau a căldurii extreme, cum ar fi poziționarea lor pe lapilii de piatră ponce, mai degrabă decât dedesubt. Acest lucru sugerează că amândoi i-au supraviețuit primei faze a erupției și apoi au fost copleșiți de prăbușirea zidurilor în timpul declinului temporar al fenomenelor eruptive și înainte de sosirea curenților piroclastici, au spus cercetătorii.

Noi schelete descoperite în Pompeii explică prin ce au trecut oamenii în timpul dezastrului

Deși nu toți au putut ajunge în siguranță temporară, numărul victimelor recuperate din depozitele de cenușă face ca fuga în exterior să fie un scenariu plauzibil, deși fără speranță, au spus cercetătorii. Nu există estimări fiabile despre câți oameni au murit din cauze legate de vulcan sau din cauza daunelor provocate de cutremure.

„Noile perspective asupra distrugerii orașului Pompeii ne apropie foarte mult de experiența oamenilor care au trăit aici acum 2.000 de ani. Alegerile pe care le-au făcut, precum și dinamica evenimentelor, care rămân un punct central al cercetării noastre, au decis între viață și moarte în ultimele ore ale existenței orașului”, a concluzionat coautorul dr. Gabriel Zuchtriegel, director al Parcului Arheologic Pompeii.

Vă recomandăm să citiți și:

Cei mai faimoși gladiatori romani. Spartacus a fost singurul gladiator care nu s-a luptat în arenă

Templu ceremonial vechi de 5.000 de ani, descoperit sub o dună de nisip în Peru

Secretele unui vechi cult egiptean, dezvăluite cu un crocodil mumificat

Arabia Saudită antică avea comunități complexe și prospere, arată noi dovezi