O nouă formulă ar putea schimba modul în care căutăm viața în Univers

Unul dintre cele mai mari mistere existențiale – și cel mai dificil de răspuns – este dacă Pământul (și implicit omenirea) este singur în acest Univers.

Pe baza a ceea ce am observat, s-ar părea că suntem unici. Totuși, există o serie de motive posibile pentru care nu am detectat alte civilizații în altă parte din Calea Lactee.

• Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
• Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și…

Cu puțin peste o jumătate de secol în urmă, aceste variabile au fost reunite într-un instrument cunoscut sub numele de Ecuația Drake, permițând oamenilor de știință să se joace și să reflecteze.

Suntem singuri în Univers?

Dar o variabilă a lipsit din Ecuația Drake, pe care o echipă condusă de fizicianul Daniele Sorini de la Universitatea Durham din Marea Britanie a inclus-o într-un nou calcul: efectul energiei întunecate asupra ratei de formare a stelelor în Univers.

„Înțelegerea energiei întunecate și a impactului asupra Universului nostru este una dintre cele mai mari provocări în cosmologie și fizică fundamentală”, explică Sorini. „Parametrii care guvernează Universul nostru, inclusiv densitatea energiei întunecate, ar putea explica propria noastră existență.”

Energia întunecată este o forță neidentificată care determină accelerarea expansiunii Universului. Deși nu știm din ce este compusă, putem spune cât de mult există: aproximativ 71,4 % din conținutul de materie-energie al Universului este energie întunecată.

Unul dintre cele mai mari mistere existențiale

Alte 24% sunt materie întunecată; doar restul de 4,6% este materie barionică normală, materia din care sunt făcute toate stelele, planetele, găurile negre, praful, oamenii și tot ceea ce teoretic putem vedea și atinge.

Una dintre ipotezele noastre cu privire la viață este că aceasta necesită o stea. S-ar putea să nu fie așa, dar posibilitatea apariției vieții pe un corp aflat departe de o sursă de energie arzătoare este atât de îndepărtată încât nu este utilă în cazul ecuației Drake. Așadar, presupunând că o stea este necesară pentru viață, cunoașterea ratei de formare a stelelor într-un univers ca al nostru ne-ar putea spune ceva despre șansele de a găsi viață în el, scrie ScienceAlert.

Stelele se formează din nori de praf și gaze care se prăbușesc în aglomerări dense, care la rândul lor acumulează atât de multă masă încât densitatea și căldura din miezul lor declanșează fuziunea nucleară. Atracția spre exterior a energiei întunecate joacă un rol în rata la care se poate produce. Aceasta contracarează atracția gravitațională care, în caz contrar, ar putea determina condensarea întregii materii din Univers în aglomerări prea dense pentru formarea de stele.

Cercetătorii au calculat această rată de conversie a materiei pentru diferite densități ale energiei întunecate într-un univers model pentru a determina cea mai eficientă rată la care se pot forma stele. Ei au descoperit că cea mai eficientă rată este atunci când 27 % din materia din Univers este transformată în stele

O variabilă a lipsit din Ecuația Drake

Ceea ce face acest lucru interesant este faptul că acesta nu este Universul în care trăim. Universul nostru are o rată de conversie de 23 la sută. Nu este prima dată când găsim dovezi că omenirea nu a apărut în cele mai optime condiții pentru viață, ceea ce crește potențial șansele ca viața inteligentă să fi apărut în altă parte în Univers.

Există mulți alți factori care pot influența șansele apariției vieții inteligente. Rata de formare a stelelor este doar unul dintre aceștia. Alții includ numărul acelor stele care au planete; și numărul acelor planete care au condiții de locuit. Apoi, există variabile pe care nu le cunoaștem, cum ar fi modul în care elementele de bază ale vieții sunt livrate și se reunesc într-un sistem în evoluție.

Dar fiecare element de cercetare contribuie cu informații care, într-o zi, ne-ar putea permite să vedem o imagine mai mare decât cea pe care o vedem acum. Acest lucru, la rândul său, ne va ajuta să restrângem modul și locul în care să căutăm alte civilizații care ar putea fi împrăștiate prin galaxia noastră.

Cercetarea a fost publicată în The Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un profesor de astronomie spune că Telescopul Spațial James Webb va confirma viața extraterestră în 2025

Civilizațiile extraterestre inteligente și-ar putea transforma stelele în „nave spațiale naturale”, sugerează un cercetător

O nouă audiere despre extratereștri în Congresul Statelor Unite: „Nu suntem singuri în Univers”

Un tezaur din Epoca Bronzului, găsit în Spania, ascundea obiecte de origine „extraterestră”