Greșeala pe care o fac toți amatorii de jocuri de noroc! Cum poate fi evitată?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Suntem înconjurați zilnic de evenimente aleatorii. Va crește sau va scădea mâine piața bursieră? Va merge următorul șut de la 11 metri spre stânga sau spre dreapta? Va fi biletul tău la loterie cel câștigător? Iată eroarea făcută cel mai des în jocurile de noroc!

Adesea, percepem aceste evenimente nu ca pe niște situații izolate, ci ca pe o parte dintr-o secvență. În astfel de secvențe, creierul nostru tinde să caute certitudini și tipare.

Uneori, tiparele observate reflectă realitatea, însă deseori doar interpretăm greșit o succesiune de evenimente aleatorii. Cum putem face diferența? Este esențial să înțelegem conceptul de evenimente independente. În probabilități, acest termen se referă la situațiile în care rezultatul unui eveniment nu influențează rezultatul altuia, explică Science Alert.

Neînțelegerea independenței stă la baza a două fenomene bine-cunoscute: „eroarea pariorului” și credința în „șirurile norocoase” („hot hand”).

Prin înțelegerea corectă a independenței, putem lua decizii mai bune într-o lume plină de incertitudini.

Eroarea pariorului: lecția din Monte Carlo despre jocurile de noroc

Pe 18 august 1913, la cazinoul Monte Carlo, jucătorii au asistat la una dintre cele mai incredibile serii din istoria ruletei. Bila a aterizat pe negru o dată, de două ori, apoi de cinci ori, de zece ori și seria a continuat.

Imaginați-vă că sunteți acolo și vedeți cum culoarea neagră apare de 15 ori la rând. Ce ați face? Ați paria pe negru, crezând că seria va continua, sau pe roșu, fiind sigur că „e timpul” să apară?

În acea seară, cei mai mulți jucători au ales roșu. Până la a 20-a rotire, masa de joc era plină de pariori convinși că seria de negru nu poate dura la nesfârșit. Totuși, bila a continuat să sfideze așteptările, oprindu-se pe negru din nou și din nou. Abia la a 27-a rotire a căzut pe roșu, dar până atunci mulți dintre jucători pierduseră averi.

Acest episod istoric ilustrează perfect eroarea pariorului: credința greșită că evenimentele trecute influențează probabilitatea evenimentelor viitoare în cazul unor încercări independente. În realitate, roata ruletei este corect calibrată, iar fiecare rotire este un eveniment aleatoriu și independent.

Alte exemple comune de eroare a pariorului

Capcanele aleatoriului nu se limitează la ruletă. Ele ne influențează și în alte situații, de exemplu: jucătorii la loterie cred că un număr este „dator” să apară după o absență îndelungată; părinții care au mai mulți copii de același sex se așteaptă să aibă un copil de sex opus data viitoare; portarii de fotbal tind să plonjeze în direcția opusă după ce trei șuturi consecutive au mers în aceeași parte, fiind convinși că seria trebuie să „se echilibreze”.

Studiile au arătat însă că atacanții își mențin șuturile aleatorii, nedepinzând de aceste tipare false.

Există șiruri norocoase sau sunt doar o iluzie?

Acest fenomen este credința larg răspândită că un jucător care performează bine, de exemplu, înscrie mai multe coșuri consecutiv la baschet, are mai multe șanse să continue să joace bine.

Dar este această credință justificată sau reprezintă doar o altă tendință a noastră de a vedea tipare în evenimente aleatorii? Răspunsul este mai complex decât în cazul erorii pariorului.

Spre deosebire de erorarea pariorului, care poate fi demontată prin principii statistice clare, existența unui șir norocos este mai greu de infirmat. Factori precum abilitatea, încrederea sau inerția ar putea contribui la existența unor serii reale de succese.

Cu toate acestea, studiile empirice oferă rezultate mixte. În timp ce unele cercetări au identificat efecte modeste, majoritatea arată că impactul este mult mai slab decât cred sportivii, antrenorii și fanii.

Înțelegerea aleatoriului pentru a lua decizii mai bune nu doar în jocurile de noroc

Ca oameni, suntem programați să căutăm tipare pentru a înțelege lumea și a lua decizii. Totuși, această tendință ne poate induce în eroare, mai ales atunci când lucrăm cu un număr redus de informații.

Un exemplu comun este presupunerea că apariția unor grupuri sau serii de evenimente similare indică ceva ieșit din comun. În realitate, aceste grupuri sunt caracteristici normale ale aleatoriului.

Pentru evenimente independente, fiecare rezultat este izolat și nu este influențat de ceea ce s-a întâmplat înainte. Tendința de a vedea tipare acolo unde ele nu există, cunoscută drept „iluzia grupării”, alimentează superstiții precum „ghinionul vine în serii de câte trei” sau credința că o serie de ghinioane se va încheia curând.

Totuși, există situații în care evenimentele nu sunt independente. De exemplu, o serie de reușite profesionale poate reflecta abilități, inerție sau circumstanțe favorabile, semnalând noi oportunități.

„Așadar, data viitoare când te confrunți cu o serie de evenimente, fie ele bune sau rele, și nu doar în jocurile de noroc, oprește-te un moment și gândește-te. Dacă nu există motive clare să crezi că evenimentele sunt conectate, rezistă-i tentației de a le suprainterpreta. Înțelegerea aleatoriului ne poate elibera de griji inutile sau de speranțe false, permițându-ne să ne concentrăm pe decizii bazate pe realitate”, a concluzionat Milad Haghani, de la UNSW Sydney (Australia).

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii dezvăluie care sunt microbii din cuptorul cu microunde

Revoluție în medicină! Au fost dezvoltate primele microace imprimate 3D din lume

O singură plimbare zilnică de o oră ar putea prelungi viața cu șase ore

Consumul zilnic de ceai sau cafea ar putea reduce riscul de cancer