Un studiu arată că nu mai trăim mai mult decât părinții noștri

Nu mai trăim mai mult decât părinții noștri. Creșterea speranței de viață în Europa a încetinit începând cu 2011, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din East Anglia-UEA (Regatul Unit) și partenerii săi.

Noua cercetare arată că alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și obezitatea sunt principalele cauze pentru care nu mai trăim mai mult decât părinții noștri, alături de impactul pandemiei de COVID-19.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Cercetarea a fost publicată în The Lancet Public Health.

Nu mai trăim mai mult decât părinții noștrii

Dintre toate țările analizate, Anglia a înregistrat cea mai mare încetinire a creșterii speranței de viață. Asta înseamnă că în loc să trăim mai mult decât părinții sau bunicii noștri, există riscul să avem o viață mai scurtă.

Pentru a preveni acest declin, cercetătorii subliniază importanța adoptării unui stil de viață sănătos încă din tinerețe și le solicită guvernelor să investească în inițiative de sănătate publică ambițioase.

„Progresele în sănătatea publică și medicină începute în secolul XX au condus la o creștere constantă a speranței de viață în Europa. Însă acest lucru nu mai este valabil”, a declarat profesorul Nick Steel, cercetător principal de la Norwich Medical School din cadrul UEA.

„Între 1990 și 2011, reducerea deceselor cauzate de bolile cardiovasculare și cancer a dus la îmbunătățiri semnificative ale speranței de viață. Însă, începând cu 2011, aceste progrese au încetinit, cu diferențe marcante între țări. Am constatat că bolile cardiovasculare au fost principalul factor responsabil pentru încetinirea creșterii speranței de viață între 2011 și 2019. În mod previzibil, pandemia de COVID-19 a provocat scăderea speranței de viață între 2019 și 2021”, continuă omul de știință.

„După 2011, factori majori de risc, precum obezitatea, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat, fie au crescut, fie nu au mai înregistrat îmbunătățiri în aproape toate țările. Tratamentele pentru reducerea colesterolului și a tensiunii arteriale nu au fost suficiente pentru a compensa efectele negative ale obezității și ale dietelor nesănătoase”, completează acesta.

Au fost studiate numeroase țări, pe intervale mari de timp

Echipa de cercetători a analizat date din studiul Global Burden of Disease 2021, realizat de Institute of Health Metrics and Evaluation (IHME), cel mai amplu și complex studiu care cuantifică pierderile de sănătate la nivel global. Studiul a implicat aproape 12.000 de colaboratori din peste 160 de țări și teritorii.

Cercetătorii au comparat modificările speranței de viață, cauzele deceselor și expunerea populației la factori de risc în Europa în trei perioade: 1990–2011, 2011–2019 și 2019–2021. Printre țările analizate s-au numărat Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Anglia, Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor.

Deși ritmul de creștere a speranței de viață a încetinit, cercetătorii subliniază că nu am atins încă o limită biologică a longevității.

„Speranța de viață pentru persoanele în vârstă continuă să crească în multe țări, ceea ce indică faptul că nu am ajuns la un plafon natural al longevității. Speranța de viață reflectă în principal mortalitatea la vârste tinere, unde există încă mult potențial de reducere a factorilor de risc și de prevenire a deceselor premature. Comparând țările, am observat că politicile naționale care au promovat sănătatea populației au fost corelate cu o mai bună rezistență la șocurile viitoare”, explică prof. Steel, citat de Medical Xpress.

Țări precum Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca și Belgia și-au menținut o speranță de viață mai ridicată după 2011 și au reușit să reducă impactul factorilor de risc majori pentru bolile cardiovasculare, datorită politicilor guvernamentale eficiente.

În schimb, Anglia și celelalte națiuni din Regatul Unit au fost cel mai puternic afectate după 2011 și în timpul pandemiei de COVID-19, înregistrând unele dintre cele mai mari riscuri de boli cardiovasculare și cancer, asociate cu o alimentație nesănătoasă.

De ce nu mai trăim mai mult decât bunicii noștri?

Aceste date sugerează că sunt necesare politici guvernamentale mai ferme pentru a reduce riscurile majore pentru sănătate, cum sunt obezitatea, alimentația precară și lipsa activității fizice, pentru a îmbunătăți sănătatea populației pe termen lung.

„Aceste rezultate sunt un motiv de îngrijorare, mai ales pentru Regatul Unit, dar oferă și un strop de speranță. Ar trebui să fim preocupați de progresul slab înregistrat de multe țări europene, inclusiv de Regatul Unit, dar și optimiști, deoarece combaterea cauzelor fundamentale ale bolilor majore s-a dovedit eficientă, asta dacă putem menține îmbunătățirile în ceea ce privește acești factori de risc”, a declarat profesorul John Newton, de la European Center for Environment and Human Health al Universității din Exeter (Regatul Unit).

„Acest studiu subliniază faptul că prevenția este piatra de temelie a unei societăți mai sănătoase, motiv pentru care reprezintă o prioritate în Planul Național de Sănătate pentru următorii 10 ani, la care lucrăm împreună cu guvernul. Încetinirea creșterii speranței de viață, în special din cauza bolilor cardiovasculare și a cancerului, evidențiază necesitatea unor măsuri mai ferme pentru combaterea cauzelor principale: alimentatia nesănătoasă, lipsa activității fizice și obezitatea”, a adăugat Sarah Price, directoare națională de sănătate publică în cadrul NHS England.

„NHS își aduce contribuția și a ajutat deja sute de mii de oameni să slăbească prin programul digital de Management al Greutății de 12 săptămâni. De asemenea, peste un milion de persoane beneficiază anual de verificarea tensiunii arteriale în farmaciile NHS, o măsură esențială pentru depistarea problemelor cardiovasculare și îmbunătățirea sănătății generale. Cu toate acestea, este nevoie de acțiuni suplimentare la nivelul întregii societăți, deoarece nu putem trata în mod exclusiv criza obezității, trebuie să o prevenim de la rădăcină”, a concluzionat Price.

Vă recomandăm să citiți și:

Cât de adevărat este că oamenii își „reînnoiesc” corpul la fiecare 7 ani?

Ce este alcaptonuria, boala rară care face urina neagră?

Ce sunete scot virusurile?

Psihologii spun că empatia față de durerea altora își atinge maximul la începutul vârstei adulte