Povestea unui roman controversat. Cum a fost interzisă și a devenit bestseller, în același timp, cartea „Amantul Doamnei Chatterley”

Și în timp ce el o săruta, ea simțea cum viața îi curge din nou prin vene, ca un vin proaspăt și revigorant. Era ca și cum s-ar fi născut din nou. Iar în timp ce o strângea în brațe, știa că asta era viața pe care o căutase întotdeauna. Nu era vorba doar de plăcere fizică, ci de o conexiune profundă și spirituală. Era o întoarcere la natură, la pământ, la tot ceea ce era autentic și viu.

Acesta este un fragment din romanul lui D.H. Lawrence (1885 – 1930), „Amantul doamnei Chatterley” („Lady Chatterley’s Lover”), un fragment decent, având în vedere că romanul a fost considerat cel mai controversat al perioadei lui. Atât de controversat, încât a fost interzis în 1929, fiind considerat obscen. Descrieri explicite de natură sexuală – la începutul secolului al XX-lea, astfel de descrieri erau considerate imorale. Critica societății – romanul atacă convențiile sociale și valorile morale ale clasei superioare, reprezentate de personajul lui Clifford Chatterley.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Celebrarea iubirii fizice – Lawrence insistă asupra importanței iubirii fizice ca parte integrantă a vieții umane, ceea ce era considerat radical la acea vreme. Cu toate astea, opera lui Lawrence nu doar că a devenit foarte populară, dar a fost inclusiv un bestseller. Cum era de așteptat, interzicerea romanului a stârnit curiozitatea publicului, determinându-l să dorească și mai mult să îl citească.

Cartea a fost publicată pentru prima dată în mod privat, în 1928, în Italia și în Franța, fiind interzisă în UK (apoi în SUA, Canada, Australia, India și Japonia) din motive de obscenitate, deși a fost disponibilă o versiune de import limitată, expurgată și puternic cenzurată.

Asta până în 1960, atunci când a făcut obiectul unui proces de obscenitate împotriva editorului – compania Penguin Books. Pentru a-și susține cauza în favoarea publicării romanului, Penguin a convocat o serie de martori experți, inclusiv 35 de scriitori și politicieni proeminenți, printre ei aflându-se și Richard Hoggart, un influent academician și autor care, de altfel, a fost considerat un martor-cheie. Hoggart a susținut că romanul era o operă în esență morală și „puritană”, care conținea doar niște cuvinte pe care el însuși le-a auzit pe un șantier în drumul său spre tribunal.

Editura a câștigat procesul și a continuat să vândă trei milioane de exemplare, la scurt timp romanul devenind cunoscut în special pentru povestea relației fizice și emoționale dintre un bărbat din clasa muncitoare și o femeie din clasa superioară, și pentru descrierile explicite ale sexului. În momentul în care a fost anunățată vânzarea cărții în cea mai mare librărie din Londra, W&G Foyle Ltd, cele 300 de exemplare disponibile s-au vândut în doar 15 minute, alte 3000 de exemplare fiind comandate. Apoi, pentru a coincide cu cea de-a 30-a aniversare a morții lui Lawrence, în 1960, Penguin Books a pregătit pentru lansare 200.000 de exemplare neepurate. Așadar, odată ce interdicția a fost ridicată, romanul a devenit rapid un bestseller, vânzându-se în 3 milioane de exemplare în doar trei luni, iar reputația cărții de fruct interzis nu a făcut decât să-i sporească farmecul, transformând-o într-o lectură obligatorie pentru mulți.

Inițial, romanul a avut două mici tiraje private – unul în Italia, în 1928 și unul în Franța, un an mai târziu – și asta pentru că Lawrence nu a putut obține publicarea comercială a cărții necenzurate nici în Anglia, nici în SUA. În 1932 însă, la doi ani după moartea autorului, ediții puternic cenzurate au fost publicate în ambele țări. Până în 1959, legile stricte privind obscenitatea din Anglia interziceau orice „pasaje purpurii” care ar fi putut corupe mințile nepătate.

Adoptată în 1959, Obscene Publications Act (Legea privind publicațiile obscene) avea drept scop „să asigure protecția literaturii și să consolideze legea privind pornografia”. Doar un an mai târziu, Lady Chatterley’s Lover, publicat în sfârșit integral de Penguin Books, a devenit un caz test pentru lege. (Time Magazine)

Cartea a fost adaptată pentru film și televiziune de mai multe ori, inclusiv o versiune dramatizată de succes la Arts Theatre din Londra în 1961, fiind singurul roman al lui Lawrence care a fost pus în scenă vreodată.

Povestea romanului se învârte în jurul lui Constance, personajul omonim, al cărui soț, Sir Clifford Chatterley, a rămas paralizat de la brâu în jos în timp ce lupta în Primul Război Mondial. Simțindu-se neglijată de soțul ei, Constance are o relație extraconjugală, care face obiectul unor scene și al unui limbaj explicit din punct de vedere sexual, cu paznicul de la moșia lor.

Incidentul legat de interzicerea cărții lui Lawrence a fost inclus de unii în ceea ce s-a revoluția sexuală din anii 1960, „Lady Chatterley’s Lover” fiind primul dintre cele trei romane erotice care au fost interzise în Statele Unite între 1959 și 1966 (celelalte au fost „Tropic of Cancer” de Henry Miller și „Fanny Hill” de John Cleland).

„Timp de multe decenii, tribunalele au susținut segregarea rasială; apoi, brusc, nu au mai făcut-o”, scria autorul și jurnalistul Fred Kaplan în New York Times, citat fiind de Time. „Timp de multe decenii, instanțele au lăsat Oficiul Poștal să decidă ce cărți pot oamenii citi; după care, brusc, nu au mai făcut-o. În ambele cazuri, și în multe altele care ar putea fi citate, legile nu s-au schimbat; societatea a făcut-o. Iar instanțele au răspuns în consecință.”

Succesul editurii americane Grove Press în instanță a dat peste cap legile americane privind obscenitatea, sau cel puțin a răsturnat prima piesă de domino, în același timp permițând accesul publicului la arta cu și despre plăcerea sexuală feminină, acțiune care s-a aliniat în acest fel cu ideea autorului romanului, care susținea că pasiunea adevărată necesită atât o conexiune fizică, cât și una mentală.

„Obscenitatea apare doar atunci când mintea disprețuiește și se teme de corp”, scria el în carte, „iar corpul urăște și se împotrivește minții”.

Surse:

https://time.com/6238284/lady-chatterleys-lover-history-censorship/

https://www.bbc.com/culture/article/20241031-how-lady-chatterleys-lover-was-banned-and-became-a-bestseller

Vă mai recomandăm să citiți și:

Gabriel García Márquez, conjuratorul magiei literare. „Niciun medicament nu vindecă ceea ce nu poate vindeca fericirea”

Alan Dean Foster, unul dintre cei mai importanți scriitori de științifico-fantastic

Alphonsine, curtezana pariziană care a inspirat romanul „Dama cu Camelii” și opera „Traviata”

Johann Adam Weishaupt, omul din spatele celei mai notorii societăți secrete din istorie