Cât plătesc părinții în fiecare an pentru educația copiilor?

Părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice, arată un sondaj Salvați Copiii România pe baza datelor culese la finalul anului 2024.

Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor crește cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Cele mai importante creșteri sunt cele legate de meditații, aproximativ 3.700 lei, și after school, aproximativ 2.500 lei. În acest context,

• Cât trebuie să plătească turiștii care vor să vadă Fontana di Trevi din Roma?
• Cel mai înalt diplomat al Chinei a acuzat SUA că acționează ca „polițist al lumii”

Costul mediu total anual crește odată cu vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu și 12.119 la liceu.

„În comparație cu rezultatele analizei anterioare, observăm o creștere de 44,33%”

„În comparație cu rezultatele analizei anterioare, observăm o creștere de 44,33% a costului total mediu acoperit anual de familie pentru școlarizarea fiecărui copil. Această modificare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât consultarea anterioară a avut loc la începutul anului 2021, atunci când trecerea la educația online generase o creștere uriașă a cheltuielilor familiilor (în special pentru dispozitive și echipamente periferice). Dacă analizăm evoluția cheltuielilor medii totale în comparație cu nivelul înregistrat la analiza din anul 2018, se remarcă o triplare a costurilor ascunse ale educației”, arată realizatorii studiului.

Conform acestora, 24% dintre părinții copiilor din ciclul primar menționează costuri legate de After School / Școală după Școală (SDS), cu un cost mediu anual de 6.781 lei (cel mai ridicat dintre toate costurile). Incidența acestui cost este semnificativ mai ridicată în București (15% din total părinți) și cea mai scăzută în mediul rural (3%). În peste jumătate dintre cazuri (55%), programele SDS sunt organizate la școala unde învață copilul, în timp ce 37% dintre respondenți au indicat mediul privat, 10% au menționat ONG-urile, și doar 1% o altă școală publică. În 6 din 10 cazuri (62%), familia este cea care suportă în întregime costurile programului, iar într-un caz din 10 (11%), costurile sunt împărțite între părinți și o altă instituție.

Meditațiile sunt menționate ca un cost asociat educației

De asemenea, meditațiile sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți. Analizând pe niveluri de educație, se observă niveluri similare pentru gimnaziu și liceu (64% respectiv 66%) și un nivel mult mai redus, dar totuși impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar (19%). Deși nu toți respondenții apelează la meditații pentru copiii lor, atunci când apar, meditațiile reprezintă al doilea cost ca nivel mediu, atingând pragul de 6.234 lei. După cum era de așteptat, cei mai mulți dintre respondenții care apelează la meditații pentru copiii lor fac acest pas în vederea pregătirii pentru examenele naționale (58%), următorul motiv fiind recuperarea materiei pe care copilul nu reușește să o parcurgă la clasă (36%) și îmbunătățirea performanțelor deja atinse de copil (32%).

Incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%), cu aproximativ 20 puncte procentuale peste cea din alte orașe și mediul rural.

„Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română”

„Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română. Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală. Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditații la două materii. Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează”, arată realizatorii studiului.

Aceștia mai spun că, în ceea ce privește fondul clasei și fondul școlii, comparând cu rezultatele consultării din februarie 2021, se observă scăderi semnificative ale proporției părinților care afirmă că aceste contribuții au o natură obligatorie (de la 22% la 16% în cazul fondului clasei și de la 13% la 7% în cazul fondului școlii).

Un sistem național de monitorizare și intervenție timpurie

Salvați Copiii România recomandă dezvoltarea și implementarea imediată a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon școlar, cu focus special pe vulnerabilitățile socio-economice, identificarea și monitorizarea vulnerabilităților individuale ale fiecărui elev (în special a celor legate de statutul socioeconomic) și monitorizarea impactului acestora asupra parcursului educațional și alocarea substanțială de resurse pentru programele de educație remedială (în mod special, Școala după Școală).

De asemenea, organizația recomandă multiplicarea intervențiilor de educație suplimentară și remedială (programe SDS, programe de școală și grădiniță estivală etc) finanțate din fonduri europene și naționale și direcționarea acestora către cei mai vulnerabili copii, reformarea fundamentală a curriculum-ului școlar, în special pentru învățământul secundar superior, cu accent pe relevanța pentru piața muncii și dezvoltarea competențelor cheie, reevaluarea urgentă a structurii și metodologiei Evaluării Naționale pentru a asigura că aceasta măsoară în mod real competențele elevilor și nu perpetuează inegalitățile sociale și revizuirea planurilor cadru și a programelor școlare, în special pentru învățământul secundar superior.

Totodată, se recomandă corelarea calendarului de distribuire a beneficiilor sociale specifice (voucherele educaționale) cu calendarul anului școlar, astfel încât aceste instrumente de sprijin să fie puse la dispoziția familiilor în perioada în care costurile asociate cu școlarizarea copiilor ating cel mai ridicat nivel, extinderea facilităților destinate să încurajeze participarea copiilor la activități recreative, culturale și sportive, inclusiv o mai bună utilizare a fondurilor europene pentru sprijinirea participării elevilor din familii vulnerabile la activități extracurriculare și extrașcolare, și implementarea programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în școală pentru toți copiii, pentru a reduce abandonul școlar, a crește coeziunea în rândul copiilor și pentru a elimina inegalitățile în asigurarea nevoilor de bază ale acestora.