O formă de viață necunoscută a creat structuri în deșertul Namib cu peste un milion de ani în urmă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Au fost descoperite structuri în stâncile deșertului Namibian. Oamenii de știință sunt acum convinși că aceste formațiuni neobișnuite nu sunt rezultatul unui proces geologic, ci al unei forme de viață misterioase, încă necunoscute.

Aceste structuri în stâncile deșertului Namibian, cunoscute sub numele de micro-tuneluri, sunt niște galerii tubulare neobișnuite, cu un diametru de aproximativ jumătate de milimetru și o lungime de până la 3 centimetri, descoperite în marmura și calcarul unor regiuni izolate.

Ele au fost identificate pentru prima dată în urmă cu aproximativ 15 ani de către profesorul Cees Passchier, de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (Germania), în timpul unor cercetări geologice în Namibia, Africa de Sud. Ulterior, el a găsit structuri foarte similare în marmura din Arabia Saudită și în calcarul din Oman.

Au fost găsite structuri în stâncile deșertului Namibian

În urma unor investigații amănunțite, profesorul și colegii săi au descoperit urme de material biologic în interiorul și în jurul acestor micro-tuneluri, ceea ce indică faptul că microorganismele ar fi fost responsabile pentru formarea acestor cavități în rocă.

„Am fost surprinși, deoarece aceste tuneluri nu sunt, în mod clar, rezultatul unui proces geologic”, a declarat profesorul Passchier, autor principal al unui nou studiu despre aceste structuri.

Microbii care colonizează interiorul rocilor sunt cunoscuți sub numele de endoliți, termen derivat din grecescul „în interiorul rocii”. Aceștia nu sunt neobișnuiți în deșerturi și în alte medii extreme, deoarece își pot obține energia și nutrienții din interiorul pietrelor. De exemplu, alge endolitice albastre-verzi trăiesc sub suprafața rocilor din văile uscate ale regiunii Victoria de Sud din Antarctica, iar organisme similare au fost identificate în calcarele din deșerturile fierbinți ale Israelului și Californiei, scrie IFL Science.

În interiorul micro-tunelurilor din Namibia, echipa a identificat prezența carbonatului de calciu sub formă de pulbere, principalul component al marmurei. Cercetătorii cred că microorganismele misterioase ar fi săpat în marmură pentru a extrage nutrienții din carbonatul de calciu, lăsând în urmă această pulbere.

Ce organism a realizat aceste structuri?

Totuși, echipa nu are nicio idee clară despre ce tip de organism ar fi putut crea aceste tuneluri: ar putea fi bacterii, licheni, ciuperci sau o formă de viață complet diferită. Din păcate, cercetătorii nu au reușit să obțină urme de ADN sau de proteine, deoarece mostrele sunt prea vechi, posibil de până la 2 milioane de ani.

„În prezent, nu știm dacă această formă de viață a dispărut sau dacă mai există undeva. Ceea ce face ca această descoperire să fie atât de fascinantă este incertitudinea legată de microorganismul endolitic responsabil. Este vorba despre o formă de viață cunoscută sau despre un organism complet necunoscut?”, a adăugat Passchier.

„Oricum, aceste structuri sunt foarte vechi, probabil de unul sau două milioane de ani. Presupunem că s-au format într-un climat mai umed decât cel arid care domină în prezent”, a explicat Passchier. Identificarea acestui microorganism ar putea avea implicații majore asupra ciclului global al carbonului, deoarece aceste ființe ar putea avea un rol necunoscut până acum în descompunerea mineralelor de carbonat, influențând astfel stocarea și eliberarea carbonului în ecosistemele Terrei.

„Această formă de viață, despre care nici măcar nu știm dacă mai există, ar putea fi esențială pentru ciclul global al carbonului. De aceea, este crucial ca întreaga comunitate științifică să ia cunoștință de ea”, a concluzionat Passchier.

Studiul a fost publicat în revista Geomicrobiology Journal.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce păsările nu au dinți?

Un studiu a descoperit că urina de balenă transportă nutrienți pe mii de kilometri

Primul ghețar declarat „mort” din cauza schimbărilor climatice

Lacurile își schimbă culoarea, iar vinovați ar putea fi chiar oamenii