ADN-ul antic arată ce culoare avea pielea europenilor până în vremea romanilor

Europenii au fost de culoare până în vremea romanilor. Până relativ recent, combinația de piele deschisă, ochi albaștri și păr blond era destul de rară în rândul europenilor. Potrivit unui nou studiu, trăsăturile închise la culoare ar fi fost norma până în Epoca Fierului, mult mai târziu decât se credea anterior.

Europenii au fost de culoare până în vremea romanilor. Fiind originari din Africa, primii oameni aveau pielea, părul și ochii închise la culoare. Odată cu migrarea spre regiunile mai reci din nordul Eurasiei, tonurile pielii au devenit mai deschise, întrucât pielea palidă absoarbe mai bine radiațiile ultraviolete ale soarelui, esențiale pentru producerea vitaminei D, un avantaj evolutiv în zonele cu mai puțină lumină solară.

• Ziua primului zbor. Momentul în care Traian Vuia a devenit un pionier al aviaţiei la nivel…
• Arheologii au descoperit case unice în China, vechi de 2.000 de ani

„Știam din datele anterioare că primele apariții ale pielii deschise au avut loc acum aproximativ 15.000 de ani în regiunea Caucazului”, a declarat profesorul Guido Barbujani, autorul studiului. El a explicat că primii indivizi cu pielea deschisă au fost fermierii anatolieni, care s-au răspândit în Europa în perioada neolitică, înlocuind populațiile existente de vânători-culegători.

„Până acum, ideea era că acest proces s-a desfășurat ca atunci când întinzi unt pe pâine, o undă uniformă care acoperă întreaga suprafață. Însă noul studiu arată că lucrurile nu au stat așa. Mai degrabă a fost ca un model de blană de leopard, cu apariții sporadice de piele deschisă și închisă în diverse regiuni”, a spus Barbujani.

ADN-ul antic sugerează că europenii au fost de culoare până în Epoca Fierului

Analizând ADN-ul a 348 de oameni antici din mai multe locații din Eurasia, cercetătorii au urmărit schimbările de pigmentare a pielii, a părului și a ochilor pe parcursul a 45.000 de ani. „Tranziția către pigmentații mai deschise nu a fost deloc liniară în timp și spațiu și a fost mai lentă decât ne așteptam, jumătate dintre indivizi având pielea închisă sau intermediară chiar și în Epoca Cuprului și Epoca Fierului”, au scris autorii.

„Știam deja că pielea închisă a persistat în Europa mai mult decât se credea înainte”, a explicat Barbujani. De exemplu, celebrul „Cheddar Man”, care a trăit în Anglia mezolitică acum 10.000 de ani, avea pielea închisă și ochii albaștri. „Ce nu știam era că pielea închisă a fost prezentă până în Epoca Fierului”, spune cercetătorul, citat de IFL Science.

„Epoca Fierului înseamnă momentul mitic al fondării Romei. Înseamnă Războiul Troian”, a adăugat el.

Cum s-au schimbat oamenii de-a lungul timpului și spațiului?

Studiul a constatat că, în Paleolitic (aproximativ 45.000 – 13.000 î.Hr.), trăsăturile închise la culoare erau aproape universale. În perioada mezolitică, însă, s-a înregistrat o creștere a frecvenței ochilor albaștri în nordul Europei, Franța și Serbia.

Tot în această epocă a apărut prima combinație documentată de piele deschisă, păr blond și ochi albaștri, într-un genom al unui vânător-culegător din Suedia de acum 12.000 de ani.

În perioada neolitică (aproximativ 10.000 – 4.000 î.Hr.), studiul a identificat piele închisă în aproape întreaga Eurasie, cu excepția câtorva indivizi cu pielea deschisă în nordul Europei. Abia în Epoca Bronzului s-a observat o creștere semnificativă a combinației de ochi albaștri, păr blond și piele deschisă, cu patru indivizi din Anglia, Ungaria, Estonia și Cehia prezentând aceste trăsături.

În Epoca Fierului (3.000 – 1.700 î.Hr.), cercetătorii au găsit o diversitate mai mare, cu piele închisă, intermediară și deschisă coexistând în diferite regiuni ale Europei și Asiei de Vest.

„Am găsit prima piele deschisă în Mezoliticul suedez, dar provine dintr-un singur eșantion din peste 50. Lucrurile s-au schimbat ulterior, dar foarte lent, astfel încât abia în Epoca Fierului frecvența pielii deschise a egalat-o pe cea a pielii închise; de-a lungul preistoriei, majoritatea europenilor aveau pielea închisă”, au explicat autorii studiului.

Pentru a explica persistența neașteptată a pielii închise, Barbujani a sugerat că „pielea deschisă este avantajoasă într-un mediu unde este necesară radiația UV pentru producția de vitamina D, dar dacă dieta este bazată pe pește, de exemplu, atunci această nevoie scade. Vitamina D poate fi obținută din alimentație.”

„Așadar, oamenii cu pielea închisă, dacă aveau o dietă adecvată, puteau trăi foarte bine chiar și în climatul european”, concluzionează omul de știință.

Un preprint al studiului este disponibil pe bioRxiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Când au început oamenii să bea cafea?

Cele mai vechi dovezi ale producției de lame de piatră în Peninsula Arabică

Arheologii au scos la lumină comori rare, într-o movilă funerară din Kazahstan

Cea mai mare construcție vikingă găsită vreodată pe teritoriul Marii Britanii