Niveluri ridicate de mercur au fost găsite în păsările din Svalbard

Situația populațiilor de păsări marine norvegiene este îngrijorătoare, tendința fiind de scădere. Cercetătorii au înregistrat acum niveluri de mercur care depășesc pragul de efecte nocive la păsările din Svalbard.

„Nu știm ce efect are acest lucru la nivelul populației, dar știm că mercurul afectează reproducerea, comportamentul și supraviețuirea”, afirmă Silje Lundgren, de la Departamentul de Biologie al NTNU (Universitatea Norvegiană de Științe și Tehnologie).

Mercurul este toxic atât pentru oameni, cât și pentru animale, chiar și în concentrații mici. Acesta afectează sistemul hormonal și imunitar și poate provoca leziuni ale sistemului nervos. Lundgren a studiat prezența mai multor metale grele și toxine din mediu la păsările din Svalbard în cadrul tezei sale de master la NTNU, sub supravegherea profesoarei Veerle Jaspers. În iulie 2017, ea a prelevat probe de pene de la adulți de Rissa tridactyla (pescăruş cu trei degete) și Uria lomvia, din Svalbard, precum și probe de plasmă sanguină de la pescăruși.

Ce au descoperit oamenii de știință despre păsările din Svalbard?

Rezultatele, publicate în revista Science of the Total Environment, au indicat niveluri ridicate de mercur la ambele specii de păsări, nivelul la pescăruși depășind pragul pentru potențiale efecte asupra reproducerii.

La pescăruși, nivelul de mercur a fost mai ridicat decât cel găsit anterior în studiile asupra păsărilor marine din Arctica.

„Concentrațiile ridicate de mercur nu vor avea neapărat un impact negativ la nivel individual. Dar păsările marine în general se luptă pentru supraviețuire și reproducere, iar mercurul poate fi atunci un factor care contribuie la declinul populației, alături de altele”, a spus Lundgren.

Cercetătorul Geir Wing Gabrielsen, de la Institutul Polar Norvegian, a urmărit cu atenție populațiile de păsări marine norvegiene timp de mai multe decenii. El este de acord cu Lundgren că nivelurile ridicate de mercur pot fi unul dintre numeroșii factori nefericiți pentru păsările marine.

„Populațiile de păsări marine scad mai repede decât alte populații de păsări. Pe continentul norvegian a existat un declin drastic al numărului de specii de păsări marine în ultimii ani”, a spus Gabrielsen.

Populațiile de păsări marine norvegiene sunt în scădere

Programul național de monitorizare al Norvegiei (SEAPOP) urmărește 35 de specii de păsări marine. Dintre acestea, 13 specii au fost reduse cu mai mult de 50% în ultimii 20 de ani.

Schimbările climatice, poluarea, pierderea zonelor de reproducere, vânătoarea și bolile (inclusiv gripa aviară) sunt de vină.

În Arctica, unde creșterea temperaturii din cauza încălzirii globale a fost cea mai mare din lume, gheața terestră se topește acum. Acest lucru înseamnă că metalele și poluanții din mediu stocați în zăpadă și gheață sunt eliberați și intră în lanțul trofic.

„Cea mai mare parte a poluării din Arctica provine din Asia, unde consumul de cărbune este ridicat, inclusiv în producția industrială. Când masele de aer care bat spre nord întâlnesc vânturile nordice, poluarea este depusă în zăpadă și gheață”, a spus Gabrielsen. În Svalbard, 57% din suprafața terestră este acoperită de ghețari, iar peste 900 km de coastă au ghețari care se rup (calving) în mare. În total, asta înseamnă că 45 de miliarde de tone de apă topită amestecată cu sedimente se varsă în apele de coastă în fiecare an.

Gheața marină de pe uscat din fiordurile Svalbard dispare. În același timp, schimbările climatice determină curgerea spre nord a apei calde din Atlantic, aducând cu ea animale și alte organisme din latitudini mai joase.

Păsările din Svalbard își schimbă comportamentul de hrănire

Păsările marine precum pescărușul cu trei degete și Uria lomvia, care anterior se hrăneau cu Boreogadus saida, au trecut la consumul de specii de pești atlantici, cum ar fi heringul, capelinul și krillul.

Acest lucru a avut un efect pozitiv asupra unor specii de păsări marine din Svalbard. Accesul la hrană a fost bun. În același timp, cercetătorii constată o legătură între ceea ce mănâncă păsările și nivelurile lor de mercur. Cercetătorii de la Institutul Polar au observat cum nivelurile de mercur la pescărușii din Svalbard au crescut după ce păsările și-au schimbat dieta de la pești arctici la specii de pești atlantici.

„Acest lucru a fost legat în principal de o creștere a temperaturii din împrejurimi și din ocean”, spune Gabrielsen.

Cât de repede se încălzește Svalbard?

Svalbard se încălzește acum de două ori mai repede decât restul Arcticii și de cinci ori mai repede decât media globală.

„Când ghețarii se topesc, poluarea stocată în ghețari va fi eliberată și va curge în mare. Mercurul este preluat de organismele nutritive din fiord. Acest lucru face ca pescărușii care se hrănesc în fiord să aibă niveluri crescute de mercur”, spune Gabrielsen. Potrivit AMAP (Programul de Monitorizare și Evaluare al Arcticii), țările asiatice au reprezentat jumătate din emisiile globale de mercur în atmosferă în 2015. O mare parte din această cantitate este cauzată de utilizarea cărbunelui ca sursă de energie. Cercetătorii consideră că este urgent ca țările asiatice precum China să își reducă emisiile.

„Astăzi, industria produce 250.000 de poluanți diferiți care sunt eliberați în mediul natural prin atmosferă, râuri și curenți oceanici. Industria chimică are cea mai rapidă creștere din lume”, spune Gabrielsen.

Cercetătorii NTNU au un proiect în curs de desfășurare cu NINA (Institutul Norvegian de Cercetare a Naturii) privind efectele interactive ale poluanților și climatului asupra păsărilor marine din ecosistemele costiere arctice (ClimACTox).

„Mercurul este, de asemenea, unul dintre poluanții prioritari investigați în acel proiect, ceea ce înseamnă că vom urmări nivelurile la diferite păsări marine, împreună cu traiectoriile populațiilor lor în Norvegia și în Svalbard”, a spus Jaspers.

Vă recomandăm să citiți și:

Balenele ucigașe vânează unul dintre cei mai periculoși prădători marini ai Australiei

Cum supraviețuiesc animalele sălbatice incendiilor de vegetație?

O specie de ciupercă proaspăt descoperită transformă păianjenii în zombi

Substanțele chimice veșnice au fost găsite în vidrele din Marea Britanie