Studierea fosilelor dezvăluie că palmierii au prosperat cândva în Canada subarctică

Un nou studiu realizat de Connecticut College (SUA) oferă dovezi solide că palmierii au prosperat odinioară în Canada subarctică, schimbând percepția științifică asupra climei arctice din trecut.

Cercetarea profesorului Peter Siver confirmă că, în perioada Eocenului timpuriu târziu (acum aproximativ 48 de milioane de ani), această regiune avea temperaturi calde pe tot parcursul anului și palmierii au prosperat, chiar și în lunile de întuneric iernatic. Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători din Canada și Polonia.

• „Unabomber”, unul dintre cei mai temuţi terorişti din istorie
• Cum miroseau ritualurile religioase din Roma Antică: „Este o invitație adresată zeilor și este, de asemenea,…

Studiul a fost publicat în revista Annals of Botany.

La un moment dat, palmierii au prosperat în Canada subarctică

Echipa lui Siver a identificat fitolite fosilizate, structuri microscopice de siliciu formate în țesuturile plantelor, provenite din palmieri, în sedimentele unui vechi lac din situl geologic Giraffe Kimberlite Pipe, situat în Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei. Aceste fosile, alături de rămășițele unor organisme acvatice adaptate la ape calde, indică o climă mult mai caldă decât se credea anterior, punând sub semnul întrebării ipotezele despre momentul și locul în care s-a format gheața în emisfera nordică.

„Descoperirea fosilelor de palmieri la o latitudine atât de nordică oferă dovezi clare că Arctica a fost, la un moment dat, lipsită de gheață și a avut un climat asemănător subtropicalelor de astăzi. Aceste rezultate ne oferă o fereastră către condițiile de seră din trecut și contribuie la îmbunătățirea modelelor care prezic schimbările climatice viitoare”, explică Siver.

O mai bună înțelegere a istoriei climatice a Pământului

O parte din analiza fosilelor a fost realizată în laboratorul lui Siver de la Connecticut College, unde studenții participă la examinarea microfosilelor pentru a reconstrui ecosisteme străvechi. Cercetările sale le oferă acestora oportunități practice de a contribui la studiul schimbărilor climatice, folosind tehnici avansate de microscopie și identificare a fosilelor.

Pe lângă faptul că a confirmat cea mai nordică prezență a palmierilor în acea perioadă, studiul a documentat, pentru prima dată, fosile de stegmata, adică structuri liniare de fitolite din frunzele palmierilor, dovedind că acest caracter evolutiv era deja prezent în Eocenul timpuriu. De asemenea, prezența mai multor specii acvatice adaptate la căldură susține ideea că regiunea arctică preistorică era un ecosistem luxuriant și temperat.

Cercetarea lui Siver aduce o contribuție importantă la înțelegerea istoriei climatice a Pământului, în special în ceea ce privește formarea gheții în era Cenozoică. Reconstruirea acestor medii antice le oferă oamenilor de știință informații esențiale despre modul în care ecosistemele răspund la schimbările climatice pe termen lung, scrie Phys.org.

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii au descoperit mormintele unor războinici, vechi de 4.500 de ani, în Germania

Fragmente din cea mai veche piatră runică databilă se potrivesc exact ca într-un puzzle

Pentru prima oară, arheologii au găsit material organic în fosile din Mezozoic

Evenimentul cauzat de grecii și romanii antici în regiunea Mării Egee în urmă cu 5.000 de ani