Oamenii de știință au reușit să afle de ce un deșert uriaș devine verde

Într-o schimbare neașteptată pentru un ecosistem arid, un deșert uriaș devine verde. Deșertul Thar din India a devenit cu 38% mai verde în ultimii 20 de ani. Potrivit unui nou studiu, această transformare este rezultatul combinat al schimbărilor climatice și al expansiunii activităților agricole.

În ultimele două decenii, tot mai mulți oameni s-au stabilit în această zonă, modificând peisajul de la nisipuri întinse la terenuri agricole și zone urbane. Această intervenție umană este unul dintre motivele pentru  care acest deșert uriaș devine verde.

• Ultima rudă a păsării dodo, observată într-o pădure tropicală îndepărtată din Samoa
• Raritate: au fost filmate molii hrănindu-se cu lacrimi de elan

Un alt motiv este legat de schimbările climatice, care au intensificat precipitațiile musonice din regiune.

Deșertul Thar

Cunoscut și ca Marele Deșert Indian, Thar se întinde pe aproximativ 200.000 km², în nord-vestul Indiei și sud-estul Pakistanului. În timp ce alte deșerturi ale lumii se confruntă cu secete tot mai severe, Thar a devenit un centru de dezvoltare urbană și agricolă, fiind astăzi cel mai populat deșert din lume, cu peste 16 milioane de locuitori.

„Creșterea disponibilității de apă și energie a dus la extinderea zonelor agricole și urbane, precum și la sporirea recoltelor în regiune. Nu există niciun alt deșert în lume care să fi înregistrat simultan o creștere a urbanizării, agriculturii și precipitațiilor în perioada recentă”, a explicat Vimal Mishra, inginer civil la Institutul Indian de Tehnologie din Gandhinagar și coautor al studiului.

Studiul, publicat în revista Cell Reports Sustainability, a analizat imagini satelitare din perioada 2001–2023. Cercetătorii au descoperit că, în medie, deșertul a devenit cu 38% mai verde, cu o vegetație vizibil mai extinsă în imaginile din satelit.

Care este motivul pentru care acest deșert uriaș devine verde?

Pentru a înțelege cauzele exacte, echipa a analizat și date istorice privind creșterea populației, infrastructura de irigații și modele climatice. Principala forță din spatele acestei schimbări a fost creșterea precipitațiilor musonice cu 64%, urmată de extinderea irigațiilor care aduc apă freatică la suprafață în afara sezonului musonic, scrie Live Science.

Autorii studiului subliniază că gestionarea sustenabilă a resurselor de apă poate ajuta deșertul Thar să se adapteze și să își susțină populația în continuă creștere. Totuși, temperaturile în creștere îi pot pune în pericol pe cei 16 milioane de locuitori, iar folosirea excesivă a apei subterane pentru irigații poate duce la epuizarea resurselor.

Pentru un viitor durabil, cercetătorii recomandă: practici sustenabile de gestionare a apei, cultivarea de plante rezistente la secetă, adaptarea la căldura intensă și utilizarea surselor de energie regenerabilă.

De asemenea, modelele climatice arată că ploile vor continua să crească, dar vor veni sub formă de evenimente extreme și bruște, ceea ce ar putea provoca inundații și daune semnificative pentru clădirile și locuințele din zonă.

Dacă această tendință va fi gestionată corect, mai mulți oameni și culturi agricole ar putea prospera în regiune. Un alt studiu proiectează că, până la sfârșitul secolului XXI, și mai mult din peisajul deșertului se va transforma în zone verzi.

Totuși, această schimbare ar putea pune în pericol biodiversitatea specifică mediilor aride și metodele tradiționale de păstorit nomad. Cercetătorii atrag atenția că, în paralel cu dezvoltarea, trebuie păstrate speciile adaptate la condiții deșertice și valorile culturale ale populațiilor locale.

Vă recomandăm să citiți și:

Animalele, arhitecți ai Pământului: Primul studiu care arată adevăratul impact

O nouă cercetare dezvăluie cum au apărut calotele glaciare pe Pământ

Test de cultură generală. Care este diferența dintre ghețar și sloi de gheață?

Ciocolata are de suferit din cauza schimbărilor climatice