Home » Știință » Oamenii de știință au aflat de ce asteroizii bogați în carbon nu lovesc Pământul

Oamenii de știință au aflat de ce asteroizii bogați în carbon nu lovesc Pământul

Publicat: 18.04.2025

Oamenii de știință au rezolvat în sfârșit unul dintre cele mai nedeslușite mistere ale spațiului, descoperind de ce asteroizii bogați în carbon — des întâlniți în Cosmos — aproape că nu ajung niciodată pe suprafața Pământului.

Descoperirea ar putea modifica semnificativ ceea ce știm despre formarea Sistemului Solar și despre modul în care elementele de bază ale vieții ar fi putut ajunge pe Pământ. De asemenea, are implicații importante pentru explorarea viitoare a asteroizilor și evaluările riscurilor de impact.

Sistemul Solar este plin de asteroizi bogați în carbon, întâlniți atât în centura principală de asteroizi, cât și mai aproape de Pământ. Oamenii de știință estimează că acești asteroizi reprezintă aproape jumătate dintre toți meteoriții care lovesc planeta noastră. Cu toate acestea, aceștia lcătuiesc doar aproximativ 4% dintre meteoriții recuperați. Acum, un nou studiu oferă o explicație convingătoare.

Conform rezultatelor, aceste roci spațiale s-ar putea dezintegra mult înainte de a ajunge în atmosferă, fiind erodate treptat de expuneri repetate la căldură intensă atunci când trec în apropierea Soarelui, scrie InterestingEngineering.

„De mult suspectăm că materialul bogat în carbon, nu supraviețuiește intrării în atmosferă,” a declarat dr. Hadrien Devillepoix, cercetător la School of Earth and Planetary Sciences din cadrul Curtin University și coautor al studiului, într‑un comunicat de presă.

Implicații pentru originea vieții

„Ceea ce arată această cercetare este că mulți dintre acești meteoroizi nici măcar nu ajung atât de departe: se destramă fiind încălziți repetat în apropierea Soarelui.”

Cercetătorii au ajuns la această concluzie studiind 7.982 de traiectorii de meteoroizi și 540 de posibile căderi de meteoriți, folosind date de la 19 rețele de observație din 39 de țări. În timpul analizei, au descoperit că asteroizii bogați în carbon sunt mult mai susceptibili de a se dezintegra în spațiu, mai ales dacă trec de mai multe ori pe lângă Soare.

Acest lucru are implicații majore pentru înțelegerea originii vieții. Deși sunt rare pe Pământ, meteoriții bogați în carbon sunt chimic importante.

„Meteoriții bogați în carbon sunt unele dintre materialele cele mai primitive din punct de vedere chimic pe care le putem studia – conțin apă, molecule organice și chiar aminoacizi,” a spus dr. Patrick Shober, cercetător la Observatorul din Paris și autor principal al studiului.

„Totuși, avem atât de puține în colecțiile noastre de meteoriți, încât riscăm să avem o imagine incompletă a ceea ce există în spațiu și a modului în care elementele de bază ale vieții au ajuns pe Pământ.”

Reconstruirea istoriei Sistemului Solar

Cercetătorii au adăugat că înțelegerea a ceea ce este filtrat este crucială pentru asamblarea istoriei Sistemului Solar și a condițiilor care au făcut, în cele din urmă, viața posibilă pe Pământ.

Studiul a mai relevat că meteoroizii rezultați din perturbări de maree — evenimente în care asteroizii se fragmentează după ce trec pe lângă planete — sunt deosebit de fragili și aproape niciodată nu ajung intacte prin atmosfera Pământului.

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de oameni de știință de la School of Earth and Planetary Sciences, Curtin University, și de la International Center for Radio Astronomy (ICRAR), Paris. Alte instituții implicate au fost Institutul Astronomic al Academiei Române, Muzeul Național de Istorie Naturală și Universitatea Aix-Marseille.

Lucrarea a fost publicată în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Atunci când asteroizii lovesc Pământul, un material mai dur decât diamantele se formează

Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

Un grup de cercetători propune ca astronauții să mănânce asteroizi în drum spre Marte

Mai mulți asteroizi potențial periculoși amenință planeta Marte

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin
Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin
Cum ne poate „strica” Inteligența Artificială relațiile personale și profesionale?
Cum ne poate „strica” Inteligența Artificială relațiile personale și profesionale?
Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor
Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor
Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de ani
Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de ani
Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare
Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare
Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu o sondă NASA
Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu o sondă NASA
De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?
Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?
O gaură neagră s-a trezit după 100 de milioane de ani și a erupt ca un vulcan cosmic
O gaură neagră s-a trezit după 100 de milioane de ani și a erupt ca un vulcan cosmic
Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani
Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani
Cercetătorii au descoperit un nou comportament al furnicilor
Cercetătorii au descoperit un nou comportament al furnicilor
Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele crescute pentru carne?
Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele crescute ...
Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?
O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea în greutate
O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea în greutate
Europenii trec la mașini electrice din cauza creșterii prețului la combustibili
Europenii trec la mașini electrice din cauza creșterii prețului la combustibili