O vizită istorică! Regele Ferdinand și regina Maria, pentru prima dată în Transilvania unită cu România

În primăvara anului 1919, regele Ferdinand și regina Maria au hotărât să fac prima vizită oficială în Transilvania. Vizita avea loc într-un moment politic și militar extrem de complicat. Situația din Transilvania era încă tensionată, nu toată provincia era încă sub controlul României, armata română avea dese ciocniri cu forțele bolșevice maghiare ale lui Bella Kun, iar la Paris, la Conferința de Pace, primul ministru Ionel Brătianu ducea aprige lupte pentru consfințirea internațională a unirii românilor.

Vizita regelui Ferdinand și a reginei Maria în Transilvania, din luna mai a anului 1919, era în primul rând un semnal extrem de clar atât intern, cât și extern, de susținere a intereselor României.

• Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi zaruri din lume
• „Unabomber”, unul dintre cei mai temuţi terorişti din istorie

Suveranii României au vizitat localități aflate atât sub controlul forțelor române, cât și de dincolo de linia de demarcație. Traseul a fost stabilit cu atenție, fiind vizitate localități și obiective importante pentru românii din Transilvania și nu numai.

De altfel, vizitele întreprinse la Vidra de Sus și Țebea, în localități ce țin de personalitatea lui Avram Iancu, au creat o mare emoție în rândul transilvănenilor.

I.G. Duca: „Această călătorie a fost un vis, un vis de nedescris”

Unul dintre cei care i-au însoțit pe suveranii țării în vizita din Transilvania a fost I.G. Duca, care a ținut să consemneze impresiile sale despre acest periplu istoric.

„Într-adevăr, la sfârşitul lui mai 1919, regele şi regina de mult dornici să viziteze Ardealul au hotărât să facă acolo vizita lor oficială sau mai bine vorbind turneul lor triumfal.

Brătianu fiind încă la Paris, Pherekyde a întovărășit pe suverani în calitatea sa de prim-ministru ad-interim, iar ca miniștri am fost delegați Constantinescu, Văitoianu şi cu mine. Această călătorie a fost un vis, un vis de nedescris.

Zece zile am trăit în mijlocul celor mai mișcătoare scene de entuziasm. Bucuria unui popor dezrobit care îşi vede Regele şi Regina şi îi sărbătorește într-o patrie de-a pururea reîntregită”, consemna I.G Duca în „Memoriile” sale.

Despre această vizită, regina Maria avea să consemneze în jurnalul său: „Acea vizită în Transilvania, în anotimpul când natura se trezește la viață, când apar florile de primăvară și inimile oamenilor sunt pline de recunoștință, rămâne un unic eveniment la care eu, deseori, când viața e tristă și fără țintă, mă uit repetând vorbele poetului: `Nici măcar Dumnezeu nu poate întoarce această oră`”.

Suveranii României și Iuliu Maniu

De organizarea traseului și a vizitei s-a ocupat Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria, condus de Iuliu Maniu. Suveranii au fost întâmpinați cu manifestări euforice și tot felul de defilări.

„Totul a fost organizat de Consiliul Dirigent – menționează Duca – şi, trebuie să spun, cât se poate de bine. Maniu şi toți prietenii lui au ştiut să dea festivităților caracterul ce se cuvenea. Am vizitat Oradea, Bechiş Ceaba, Baia Mare, Careii Mari, Bistriţa, Cluj, Turda, Munții Apuseni, Câmpeni, Abrud, mormântul lui Avram Iancu la Țebea, Brad, Alba Iulia, Blaj, Sibiu, Făgăraș şi Brașov.

Să povestesc cu de-amănuntul toate scenele şi toată călătoria e cu neputință. Țin totuşi să reamintesc câteva din episoadele cele mai caracteristice. Aşa, spre pildă, minunatele convoaie etnografice de la Oradea şi de la Bistrița. Impunătoarea defilare de la Bechiş Ceaba, care în urma tratatului nu ne-a rămas. Prânzul de la Blaj în sălile boltite ale Mitropoliei, în atmosfera atât de nouă pentru noi a `clarisimilor` şi `reverentisimilor`”.

Vizitele de la Alba Iulia și Țebea

Cum era de așteptat, vizitele cu încărcătura emoțională cea mai mare au fost la Alba Iulia, locul unde a fost proclamată unirea, și la mormântul lui Avram Iancu de la Țebea. Suveranii României s-au întâlnit și cu nobili maghiari speriați de bolșevicii lui Bella Kun.

„Emoționanta sosire în cetatea de la Alba Iulia, vizitarea sălii în care Unirea fusese proclamată. Călătoria prin Munții Apuseni, opririle în satele pline de pitoresc ale moților, unde ne aștepta toată populația cu flori şi preoții în odăjdii cu Crucea şi cu Evanghelia, pe când sunau clopotele micilor bisericuțe de lemn.

Hora cea mare pe care cu regele în frunte am jucat-o la Câmpeni, în sunetele cimpoaielor şi originalelor buciume. Slujba de la mormântul, mișcător de simplu, al lui Avram Iancu din curtea bisericii de la Țebea. (…)

Discursul Regelui într-o modestă școală din Munții Apuseni, unde a reamintit atât de potrivit vechea zicătoare de acolo `munții noştri aur poartă, noi cerșim-din poartă-n poartă`. Primirea totdeodată plină de fast şi de însuflețire a celor de la Cluj. Nobilii unguri, în frunte cu un bătrân conte Degenfeld, așteptând în costum de magnați pe rege, pe peronul gării de la Satu Mare, ca să mulțumească României că i-a salvat de bolșevism, recunoștință cu prisosință uitată de atunci.

Toată noblețea regiunii Bechiş Ceaba venind să salute pe Suveranii noștri şi să le zugrăvească pățaniile lor cu oamenii lui Béla Kuhn, până la sosirea trupelor noastre. În fruntea delegației contesa Almasy, care asistase la asasinarea lui Tisza, ne povestea amănuntele dramei”, mai preciza I.G Duca.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Drama regelui Ferdinand I, războiul și un ambasador francez. „Cuvântul `Germania` nu se găsește în tratatul nostru de alianță cu România”

Cum a schimbat înscăunarea regelui Ferdinand jocurile politice din România

Unirea Bucovinei cu România, trăită la Iași: Fruntași bucovineni au venit la Iași și i-au adus Regelui Ferdinand Actul Unirii

Aventura cu năbădăi dintre Ferdinand şi Elena Văcărescu