Misterul copilului cu ochi albaștri, îngropat acum 1.350 de ani alături de comori rare în Bavaria

Un băiețel cu ochi albaștri, din sudul Germaniei, în urmă cu peste 1.300 de ani, a fost înmormântat alături de comori rare — inclusiv o sabie mică, haine din mătase și o cruce de aur — indicând că provenea dintr-o familie locală bogată. Analize recente arată că a murit în jurul vârstei de 18 luni din cauza unei infecții.

Rămășițele copilului, supranumit „Prințul de Gheață” deoarece arheologii au înghețat camera funerară cu azot lichid pentru a o excava într-un singur bloc, au fost descoperite în 2021 în apropierea orașului Mattsies din Bavaria.

• Cum a instituit Ceauşescu „starea de necesitate” ca urmare a „acţiunilor irendentise”
• O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum

Mormântul copilului a fost găsit la sud de Limesul Germanic Superior, care marca odinioară frontiera romană. Însă Imperiul Roman de Apus se destrămase deja în acea regiune după invaziile triburilor germanice din secolul al V-lea — cu câteva secole înainte ca băiatul să moară, în secolul al VII-lea.

Camera funerară din piatră a copilului a fost descoperită printre ruinele unei vile romane în timpul unor săpături pentru construcții noi. Potrivit declarațiilor traduse ale arheologilor, vila părea să fi fost transformată într-un loc de înmormântare special, probabil în acord cu dorințele familiei, scrie LiveScience.

„Moartea băiatului trebuie să fi fost un șoc pentru familia sa influentă din regiune”, a declarat echipa. „Se pare că au depus eforturi considerabile pentru a-i oferi o înmormântare demnă de statutul său social”, arată un comunicat de presă.

Copilul provenea dintr-o familie locală bogată

Camera funerară avea pereții și plafonul din piatră bine sigilate împotriva sedimentelor, ceea ce a permis conservarea excelentă a mormântului. Arheologii guvernului bavarez au decis să înghețe conținutul camerei cu azot lichid, astfel încât să poată excava întreaga structură ca un singur bloc în decurs de 14 ore. Azotul lichid, cu temperatura de -196°C, previne formarea de cristale mari de gheață, care pot distruge țesuturile fragile.

Analizele recente au dezvăluit că trupul copilului fusese așezat pe o pătură de blană, purta o tunică cu mâneci lungi din in, împodobită cu fâșii de mătase — un material rar, importat în acea vreme din Imperiul Bizantin, simbol al bogăției. Păstrarea extraordinară a țesăturilor datorită etanșeității camerei funerare face ca această descoperire să fie cu atât mai valoroasă.

Copilul purta brățări de argint și avea pinteni de argint atașați la pantofi. Astăzi, cei mai mulți copii încep să meargă între 8 și 18 luni, deci este posibil ca acest băiat să fi început să pășească singur înainte de moarte.

Camera conținea și o țesătură decorată cu o cruce din fâșii subțiri de aur — posibil semn al credinței creștine timpurii. Bavaria a fost creștinată complet abia după cucerirea lui Carol cel Mare, în secolul al VIII-lea. Alte obiecte funerare — inclusiv un lighean de bronz, un pieptene, un bol de lemn și un pahar cu monturi de argint — fuseseră așezate pe un covoraș țesut la picioarele corpului.

Băiatul avea aproximativ 1 an și jumătate

Studiile anatomice arată că băiatul avea aproximativ 1 an și jumătate la momentul morții. Datarea cu radiocarbon indică o perioadă între anii 670 și 680 d.Hr. Analiza izotopilor de stronțiu din smalțul dinților a arătat că s-a născut în regiune și fusese hrănit în principal cu lapte matern. Analiza ADN-ului a sugerat că avea ochi albaștri și păr deschis la culoare. Cauza morții pare să fi fost o infecție cronică provocată de o otită medie netratată.

În mormânt au mai fost găsite resturi de alune, mere și o pară — care probabil fuseseră așezate întregi. Oasele despre care s-a crezut inițial că aparțineau unui câine au fost identificate recent ca fiind rămășițele unui purceluș dezmembrat, posibil gătit și oferit ca hrană rituală.

De asemenea, cercetările au arătat că, de fapt, clădirea în care a fost găsit „Prințul de Gheață” a fost renovată de două ori după înmormântare, ceea ce indică faptul că locul a fost folosit pentru o lungă perioadă ca spațiu de comemorare a morților.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Mormântul celui mai bun prieten al lui Alexandru cel Mare ar fi aliniat cu solstițiul de iarnă

Mormântul unei preotese romane a zeiței Ceres, descoperit la Pompeii

Un mormânt circular masiv a fost scos la lumină în Peru

Un mormânt cu picturi uimitoare a fost scos la lumină într-o necropolă etruscă