Mormântul celui mai bun prieten al lui Alexandru cel Mare ar fi aliniat cu solstițiul de iarnă

Cea mai mare și mai fastuoasă construcție funerară ridicată vreodată în Macedonia antică ar putea fi fost proiectată astfel încât să fie luminată complet de Soare în ziua solstițiului de iarnă, potrivit unui nou studiu, considerat oarecum controversat.

Se crede că a fost construită pentru cel mai drag prieten al lui Alexandru cel Mare, Hephaestion. Așa-numitul monument Kasta continuă să fie subiect de dezbatere între istorici, dar această cercetare sugerează că structura ar fi putut fi gândită pentru a evidenția statutul divin al celui înmormântat acolo.

• Când Europa era prea mică: Germania și miza otomană
• Momente cheie din istorie: Ianuarie, luna care a schimbat lumea de mai multe ori

Situat în apropierea orașului antic Amfipolis, în nordul Greciei, mormântul Kasta a fost descoperit în 2012 și a scos la iveală rămășițele a cinci persoane. Nu este clar cui îi aparține monumentul, dar inscripțiile de la fața locului sugerează că Hephaestion ar fi fost probabil destinatarul.

Autorul studiului, Demetrius Savvides, a creat un model 3D al mormântului și a folosit un program de calculator pentru a simula mișcarea Soarelui și a stelelor în anul morții lui Hephaestion, 324 î.Hr.

„La Kasta, observațiile sistematice indică faptul că lumina soarelui pătrunde treptat în interior, ajungând să ilumineze complet camera funerară în ziua solstițiului de iarnă, după care intensitatea scade”, scrie Savvides.

Cea mai mare și mai fastuoasă construcție funerară din Macedonia antică

Potrivit simulărilor sale, razele solare ar fi luminat camera interioară a mormântului între orele 10:00 și 16:00 în data de 21 decembrie, ceea ce sugerează că monumentul a fost construit intenționat pentru a se alinia cu solstițiul de iarnă, scrie IFLScience.

„Aceste alinieri sunt conceptual legate de teme precum renașterea și viața, în special de cultul zeiței Cybele, reflectate în elementele arhitecturale și iconografia monumentului”, explică el.

Cybele, cunoscută ca zeița-mamă, este reprezentată proeminent în decorațiunile mormântului, la fel ca și Persefona, zeița lumii subpământene.

„În loc să marcheze doar coborârea Persefonei în lumea subterană, acest efect de lumină orchestrat poate fi interpretat ca un simbol al influenței ei durabile și susținătoare a vieții: chiar și în întunericul profund al iernii, puterea ei este văzută ca aducând lumină asupra tărâmului morților”, scrie Savvides.

Alexandru cel Mare a fost devastat de moartea lui Hephaestion

Astfel, autorul susține că mormântul ar fi putut fi construit pentru a-l lega pe Hephaestion de „moștenirea autorității cosmice a lui Alexandru”.

Aceasta ar avea sens, având în vedere că se spune că Alexandru l-a iubit profund pe Hephaestion și a fost devastat emoțional la moartea acestuia.

Totuși, într-un interviu acordat Live Science, istoricul Juan de Lara de la Universitatea Oxford a pus la îndoială aceste concluzii, argumentând că macedonenii antici foloseau un calendar lunisolar, ceea ce înseamnă că data exactă a solstițiului de iarnă varia de la an la an. Faptul că mormântul este complet luminat în data de 21 decembrie ar putea fi, așadar, o coincidență, și nu o trăsătură intenționată a designului său.

Studiul a fost publicat în Nexus Network Journal.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un celebru mormânt, care l-ar fi adăpostit pe tatăl lui Alexandru cel Mare, ascunde cu totul altceva

De unde provin piesele din mozaicul lui Alexandru cel Mare? Iată ce arată cele mai noi analize!

Unde s-ar putea afla mormântul lui Alexandru cel Mare?

O „carte pierdută”, veche de 2.000 de ani, care descrie viața lui Alexandru cel Mare, descifrată cu Inteligența Artificială