Ce au aflat cercetătorii după ce au scanat creierii utilizatorilor ChatGPT?

Oamenii de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), din SUA, au descoperit rezultate surprinzătoare în scanările cerebrale ale utilizatorilor de ChatGPT, adăugând noi dovezi la un fenomen tot mai discutat: Inteligența Artificială pare să aibă un impact serios  (și încă puțin înțeles) asupra cogniției umane, chiar în timp ce popularitatea sa explodează la nivel global. Ce au aflat cercetătorii după ce au scanat creierii utilizatorilor ChatGPT?

Într-un nou studiu aflat în proces de evaluare inter pares, cercetători de la renumitul Media Lab al MIT au documentat diferențe majore între activitatea cerebrală a persoanelor care foloseau ChatGPT pentru redactarea de texte și a celor care nu apelau la acest tip de ajutor.

• Peștii ar putea ascunde secretul pentru o alternativă sustenabilă la ambalarea alimentelor
• Stelele din Centura lui Orion sunt de 200.000 de ori mai strălucitoare decât Soarele, iar iarna…

Echipa a recrutat 54 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani, împărțiți în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT pentru a scrie eseuri, alții au folosit motorul de căutare Google, iar un al treilea grup nu a folosit deloc tehnologii AI. Studiul s-a desfășurat pe o perioadă de patru luni, timp în care fiecare participant a scris câte un eseu pe lună în primele trei luni. În a patra lună, o parte dintre participanți și-au schimbat strategia: fie au început să folosească ChatGPT, fie au renunțat la el.

Ce au aflat cercetătorii după ce au scanat creierii utilizatorilor ChatGPT?

Ce se întâmplă cu creierii utilizatorilor ChatGPT? Pe durata redactării eseurilor, participanții au fost conectați la aparate EEG (electroencefalogramă), care le-au înregistrat activitatea cerebrală. Iar rezultatele sunt îngrijorătoare: grupul care a folosit ChatGPT a avut performanțe constant mai slabe atât la nivel neuronal, cât și lingvistic și comportamental, iar implicarea cognitivă a scăzut progresiv de la un eseu la altul.

EEG-urile au indicat o „conectivitate neurală mai slabă și o subactivare a rețelelor alfa și beta”. În comparație, grupul care a folosit Google a prezentat o activitate cerebrală moderată, iar cel care nu a folosit niciun instrument digital a avut cele mai bune rezultate cognitive pe întreaga durată a studiului.

Deși aceste rezultate sunt inedite din punct de vedere neurologic, ele nu sunt complet neașteptate, având în vedere studiile și mărturiile anterioare legate de efectele folosirii chatboților AI asupra creierului uman.

Multiple motive de îngrijorare

De exemplu, cercetări anterioare realizate tot la MIT au arătat că utilizatorii „intensivi” de ChatGPT pot deveni dependenți de acest instrument, manifestând simptome asemănătoare sevrajului atunci când nu mai au acces la el. Un alt studiu, realizat în colaborare de Carnegie Mellon și Microsoft (care a investit miliarde în OpenAI, creatorul ChatGPT), a arătat că utilizarea intensă a chatboților pare să ducă la atrofierea capacității de gândire critică.

Ulterior, o analiză publicată de The Guardian a subliniat îngrijorările tot mai mari ale cercetătorilor cu privire la posibilitatea ca tehnologia AI să ne „prostească”. Un jurnalist de la Wall Street Journal a recunoscut chiar că a observat o scădere a propriilor abilități cognitive din cauza utilizării excesive a charboților, notează Futurism.

Pe lângă efectele neurologice, există și motive serioase de îngrijorare în ceea ce privește sănătatea mintală a utilizatorilor. O investigație recentă a publicației Futurism a dezvăluit că unii utilizatori au devenit obsedați de ChatGPT, dezvoltând chiar deliruri paranoice alimentate de interacțiunile cu chatbotul. Unii au renunțat la tratamentele psihiatrice la îndemnul AI-ului.

OpenAI a reacționat la aceste informații afirmând: „Știm că oamenii folosesc ChatGPT în contexte variate, inclusiv în momente extrem de personale, și luăm în serios această responsabilitate. Am introdus mecanisme de siguranță pentru a reduce riscul de a întări idei dăunătoare și lucrăm constant la îmbunătățirea reacțiilor în situații sensibile.”

Cu toate acestea, deși dovezile privind efectele profunde și alarmante ale AI-ului asupra utilizatorilor se adună, nu există semne că marile companii ar încetini ritmul în care integrează această tehnologie în tot mai multe domenii ale vieții cotidiene.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou studiu contrazice o veche teorie despre singurătate

Creierul nostru „vede” mâncarea diferit atunci când nu dormim suficient

Creierul emite o lumină secretă pe care cercetătorii încearcă să o descifreze

Cum să-ți bei cafeaua ca să ai un risc mai mic de mortalitate