Creierul nostru „vede” mâncarea diferit atunci când nu dormim suficient

De ce ne dorim mâncare nesănătoasă după o noapte nedormită? Pentru că creierul percepe mâncarea diferit după o noapte de somn prost.

Ai stat prea târziu cu telefonul în mână, răspunzând la e-mailuri sau urmărind „încă un episod”. Dimineața următoare, te trezești morocănos și amețit. Un covrig plin de zahăr sau un sandviș gras pare deodată mult mai tentant decât obișnuitul iaurt cu fructe.

• Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
• Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul

După-amiaza, chipsurile sau dulciurile din birou devin imposibil de ignorat. Și nu, nu e doar o problemă de voință. Creierul tău, lipsit de odihnă, te împinge instinctiv spre surse rapide de calorii.

Există un motiv clar pentru care acest ciclu se repetă atât de previzibil. Studiile arată că somnul insuficient dereglează hormonii foamei, slăbește controlul de sine, afectează metabolizarea glucozei și crește riscul de îngrășare.

Schimbarea modului în care creierul percepe mâncarea poate apărea chiar și după o singură noapte de somn prost, iar în timp, situația se poate agrava serios dacă nu este corectată.

Ce se întâmplă în corp când nu dormim destul?

Joanna Fong-Isariyawongse, de la University of Pittsburgh (SUA), este un neurolog specializat în știința somnului și felul în care acesta ne influențează sănătatea. Cercetătoarea explică modurile în care privarea de somn afectează milioane de oameni.

Potrivit CDC (Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor), peste o treime dintre adulții americani dorm în mod regulat mai puțin de 7 ore pe noapte. În rândul adolescenților, situația e și mai gravă: aproape 75% nu ating cele 8-10 ore recomandate.

Cei mai afectați sunt lucrătorii esențiali (asistente medicale, pompieri, personal de urgență) care lucrează în ture de noapte sau cu program rotativ. Aceste tipare perturbă ceasul intern al corpului și sunt asociate cu pofte accentuate, obiceiuri alimentare dezechilibrate și un risc crescut de obezitate și boli metabolice.

Vestea bună? Doar câteva nopți de somn constant și de calitate pot ajuta la reechilibrarea hormonilor și refacerea metabolismului.

Foamea este reglată de două substanțe esențiale: grelina, produsă în stomac, îți spune că ți-e foame; și leptina, secretată de celulele adipoase, îi transmite creierului că ești sătul.

După o noapte cu somn puțin, nivelul de grelină crește, iar leptina scade. Rezultatul? Îți este mai foame și te simți mai puțin sătul după ce mănânci. Pe lângă asta, crește și nivelul hormonilor de stres, care amplifică pofta de mâncare, în special pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi, scrie Science Alert.

Cum se schimbă modul în care creierul percepe mâncarea?

Schimbările sunt evidente și la nivel cerebral. Imagistica medicală arată că: cortexul prefrontal (responsabil de decizii și autocontrol) funcționează mai slab după o noapte nedormită; amigdala și nucleul accumbens (centre ale recompensei și motivației) devin mult mai sensibile la stimuli alimentari.

Cu alte cuvinte, creierul devine mai atras de mâncarea nesănătoasă și mai puțin capabil să-i reziste. Participanții la studiile despre privarea de somn nu spuneau doar că alimentele bogate în calorii sunt mai de dorit, ci chiar le alegeau indiferent cât de foame le era de fapt.

Somnul are un rol cheie și în modul în care corpul procesează zahărul. Când dormi bine, insulina funcționează eficient și transportă zahărul în celule pentru a fi folosit ca energie.

Dar chiar și o noapte de somn parțial poate reduce sensibilitatea la insulină cu până la 25%. Astfel, zahărul rămâne mai mult timp în sânge și este mai ușor transformat în grăsime, mai ales în jurul abdomenului.

În timp, acest dezechilibru crește riscul de diabet de tip 2 și sindrom metabolic (tensiune mare, grăsime abdominală, glicemie crescută). Și pe deasupra, cortizolul (hormonul stresului) crește. Cortizolul favorizează stocarea grăsimii și tulbură și mai mult senzația de sațietate.

Modul în care creierul percepe mâncarea se schimbă dacă nu dormim bine. Iată că somnul nu este doar un moft!

Trăim într-o cultură care glorifică munca până târziu și sacrificarea somnului. Dar corpul nu vede somnul ca pe o pauză, ci ca pe un proces activ și vital: în timpul somnului, creierul reglează semnalele de foame și recompensă, hormonii sunt recalibrați, iar metabolismul se stabilizează.

Chiar și una sau două nopți de somn bun pot începe să repare efectele acumulării de oboseală.

Așa că data viitoare când întinzi mâna după junk food după o noapte scurtă, amintește-ți: nu e vina ta. Corpul tău răspunde la stres și epuizare. Soluția nu e o dietă rapidă sau încă o cafea. Este somnul.

„Somnul nu e un lux. Este cel mai puternic aliat al tău în lupta pentru controlul apetitului, energia zilnică și sănătatea pe termen lung”, subliniază Fong-Isariyawongse.

Vă recomandăm să citiți și:

Plictiseala ar putea fi, de fapt, benefică pentru creier, dezvăluie oamenii de știință

Cercetătorii au inventat ața dentară care poate măsura stresul

Este adevărat că ochii văd lumea cu susul în jos? Iată ce spune știința!

Cum ne-ar putea proteja bacteriile de pe piele de Soare