Veninul scorpionului amazonian poate ucide celulele cancerului mamar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Veninul de scorpion amazonian ar putea ajuta la tratarea cancerului mamar. Rezultatele preliminare prezentate în cadrul conferinței FAPESP Week France sugerează că veninul unui scorpion din pădurea tropicală amazoniană, Brotheas amazonicus, ar putea avea potențial terapeutic în tratarea cancerului de sân.

Odată cu îmbătrânirea populației globale, expunerea crescută la poluanți și degradarea ecosistemelor, cazurile de cancer, demență și alte boli grave sunt în creștere. În efortul continuu de a descoperi noi opțiuni de tratament, unii cercetători își îndreaptă atenția spre surse neașteptate, cum ar fi veninul de scorpion amazonian.

Pentru a accelera procesul de cercetare, o echipă de oameni de știință din Brazilia a introdus gene potențial interesante în ADN-ul unor organisme „fabrică”, care apoi produc moleculele dorite. Astfel, pot fi testate proteinele rezultate, inclusiv cele din veninul de scorpion, pentru posibile utilizări medicale.

Veninul de scorpion amazonian, aliat împotriva cancerului

„Am reușit să identificăm o moleculă în această specie amazoniană de scorpion, asemănătoare cu molecule găsite în veninurile altor scorpioni, care acționează împotriva celulelor de cancer mamar”, explică farmacologul Eliane Candiani Arantes, de la Universitatea din São Paulo. La fel ca anumite medicamente chimioterapice, molecula, numită BamazScplp1, declanșează necroza, adică moartea celulară, provocând distrugerea celulelor canceroase.

Deși această linie de cercetare încă este la început, metoda de producție bazată pe expresia heterologă (în care moleculele sunt generate de alte organisme) a dus și la alte descoperiri. Cercetătorii au obținut, de exemplu, o moleculă din venin de șarpe care favorizează formarea vaselor de sânge, precum și o componentă sanguină derivată de la bovine.

Un pas înainte pentru tratamentele inspirate de natură

„Acest factor de creștere susține formarea de vase noi și are potențialul de a fi produs la scară industrială, deoarece poate fi obținut prin expresie heterologă”, precizează Arantes.

Expresia heterologă permite producerea în cantități mari a moleculelor bioactive în alte organisme, facilitând studierea funcțiilor acestora și testarea unor variante modificate. În acest caz, cercetătorii au folosit o specie de drojdie (Komagataella pastoris) ca „fabrică” pentru producerea proteinelor vizate.

Tehnici precum aceasta ar putea deschide calea către noi tratamente inspirate din natură, cu condiția să ne protejăm resursele naturale înainte de a le pierde, subliniază Science Alert.

Vă recomandăm să citiți și:

Minciuna și mincinoșii: cum să-i depistezi, de ce mint și când este minciuna justificată?

Rețelele sociale ar putea afecta recuperarea după o accidentare. Iată de ce!

„Deconectarea” ar putea fi benefică și ne-ar putea ajuta să învățăm mai repede

Creierul are un ritm ascuns care ar putea dezvălui inteligența