Telescopul Webb a dezvăluit o structură rară formată din ciocnirea a două galaxii neobișnuite

O nouă imagine spectaculoasă surprinsă de Telescopul Spațial James Webb (JWST) a scos la iveală o structură fascinantă ce pare să ne privească din adâncurile cosmosului: o pereche de galaxii inelare aflate în coliziune, botezată de cercetători „Bufnița Cosmică”.

Această formațiune rară oferă o oportunitate unică pentru oamenii de știință de a studia procesele esențiale din evoluția galaxiilor.

• Cum au reușit medicii să țină în viață, timp de 48 de ore, un bărbat fără…
• Interiorul magnetic ascuns al Soarelui, cartografiat în premieră folosind date din ultimii 30 de ani

Galaxiile pot avea forme diverse — spirale, eliptice, neregulate — însă cele inelare sunt printre cele mai neobișnuite.

Se formează în urma unui eveniment spectaculos: o galaxie mică pătrunde prin centrul uneia mai mari, generând unde de șoc care redistribuie materia sub formă de inel. Un exemplu celebru este Obiectul Hoag.

Galaxiile inelare reprezintă doar 0,01% din totalul galaxiilor cunoscute. Dar și mai rară este coliziunea a două astfel de galaxii inelare, ceea ce face din „Bufnița Cosmică” o descoperire cu adevărat excepțională.

Galaxiile inelare sunt printre cele mai neobișnuite din Univers

Imaginea surprinsă de JWST arată două nuclee galactice luminoase care formează „ochii” bufniței. Fiecare conține o gaură neagră supermasivă, de peste 10 milioane de ori masa Soarelui, care atrage intens materia din jur, generând ceea ce astronomii numesc nuclee galactice active.

Galaxiile în sine sunt relativ mici – aproximativ 26.000 ani-lumină în diametru, adică un sfert din dimensiunea Căii Lactee.

Zona dintre cele două galaxii, care formează „ciocul”, este scena unei activități galactice intense. Datele obținute cu ajutorul radiotelescopului ALMA din Chile au arătat că această regiune conține o masă imensă de gaz molecular, materia primă din care se nasc stelele, scrie LiveScience.

O undă de șoc generată de coliziune și un jet de particule emise de una dintre găurile negre contribuie la compresia acestui gaz, declanșând o explozie de formare stelară.

Obiectul se află la aproximativ 11 miliarde de ani-lumină de Pământ

Potrivit coordonatorului studiului, Mingyu Li, doctorand la Universitatea Tsinghua din China, „Bufnița” oferă cercetătorilor ocazia rară de a observa simultan mai multe procese-cheie din evoluția galaxiilor: formarea stelelor, interacțiunile dintre găurile negre și gaz, dar și dinamica coliziunii.

Li sugerează că astfel de mecanisme – coliziuni combinate cu jeturi radio – ar putea fi responsabile pentru creșterea rapidă a masei stelare în galaxiile tinere din universul timpuriu, o problemă care până acum nu avea o explicație completă.

Cercetătorii intenționează să continue studiul acestei formațiuni spectaculoase. Prin simulări computerizate, vor analiza condițiile precise care au dus la apariția acestei morfologii simetrice și rare.

Vă recomandăm să mai citiți și:

10 milioane de galaxii surprinse în imagini la Observatorul Vera C. Rubin din Chile

Telescopul James Webb a detectat galaxii minuscule care ar fi transformat Universul

Ciudățenie cosmică! Mai multe galaxii „care se uită” înspre Pământ, descoperite de cercetători

Telescopul Webb a descoperit că galaxiile din Universul îndepărtat se rotesc în aceeași direcție