Câte simțuri au oamenii cu adevărat? Nu sunt doar 5!

Câte simțuri avem? Oamenii caută așa-numitul „al șaselea simț” încă cel puțin din anul 1761, dacă nu chiar de pe vremea lui Aristotel. El este cel care a stabilit, pentru prima dată, că avem cinci simțuri: atingerea, gustul, mirosul, văzul și auzul.

Câte simțuri avem, de fapt? Adevărul este că a-l desemna pe oricare dintre simțuri drept „al șaselea” e la fel de lipsit de sens ca a spune că bariul este „al cincilea element” după pământ, aer, foc și apă.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

În realitate, oamenii au între trei și 33 de simțuri, în funcție de cum le numeri, iar un nou studiu, care descrie un „simț neurobiotic” necunoscut până acum, ce face legătura între intestin și creier, arată că această listă continuă să se extindă.

Totuși, ideea unui „al șaselea simț” continuă să fascineze. Dovada stă în numărul mare de simțuri care au fost propuse cu acest titlu de-a lungul timpului.

Câte simțuri avem, de fapt? Percepția extrasenzorială și intuiția

Primul „al șaselea simț” cu adevărat celebru a fost percepția extrasenzorială, atât de faimoasă încât i s-a făcut și un film. Este ideea că putem percepe lucruri dincolo de realitatea fizică. Dar, în ciuda popularității, nu a fost niciodată demonstrată științific, notează IFL Science.

Cu un nivel mai jos, dar 100% real, se află intuiția. Adesea pare ceva aproape supranatural, dar explicația este una mai simplă: „Este folosirea în mod pozitiv a informațiilor inconștiente, dobândite prin experiență, pentru a lua decizii mai bune”, declara în 2024 neurologul și psihologul Joel Pearson, de la Universitatea New South Wales (Australia).

Însă intuiția nu e un simț în sine, e mai degrabă un calcul subconștient, alimentat de celelalte simțuri.

Kinestezia și propriocepția

Dacă tastezi „al șaselea simț” pe Google, e foarte probabil să dai peste acești doi termeni: propriocepție și kinestezie. Deși cele două sunt deseori confundate, ele sunt diferite, dar strâns legate.

Un exemplu clar: închide ochii și pune-ți mâna pe cap. Ce pare simplu, implică de fapt multe lucruri: știi unde e capul tău în spațiu, știi unde e mâna în raport cu el și știi cum să-ți miști brațul ca să le unești, fără să le vezi.

Asta datorită propriocepției (care îți spune unde sunt părțile corpului) și kinesteziei (care îți spune cum să le miști).

Câte simțuri avem? Ecolocația și magnetorecepția

Lucrurile devin și mai interesante. De obicei, asociem ecolocația cu liliecii sau delfinii, dar cercetări din 2024 au arătat că și oamenii pot învăța să o folosească, chiar și cei care văd.

După câteva săptămâni de antrenament, 26 de participanți au fost capabili să detecteze obiecte prin sunetele ecoului, iar imaginile cerebrale au arătat schimbări clare în cortexul vizual și auditiv.

Mai controversată este magnetorecepția: capacitatea de a percepe câmpuri magnetice. Unele studii arată că oamenii reacționează, la nivel cerebral, la câmpurile magnetice, dar nu e clar dacă avem cu adevărat un astfel de simț.

După cum a spus biogeofizicianul Thorsten Ritz: „Dacă îmi bag capul în cuptorul cu microunde, voi vedea efecte asupra undelor cerebrale. Asta nu înseamnă că avem un simț al microundelor.”

„Simțul neurobiotic”

Și totuși, noutatea absolută vine de la un studiu publicat recent în Nature, care propune existența unui „simț neurobiotic”, un mecanism prin care organismul își adaptează comportamentul în funcție de microbiomul intestinal.

Practic, atunci când mâncăm, anumite proteine bacteriene (precum flagelina) sunt eliberate. Acestea sunt detectate de celule speciale din intestin, numite neuropode, care trimit un semnal direct către creier: „Poți să te oprești din mâncat.”

Experimentul a fost realizat pe șoareci. Cei cărora li s-a administrat flagelină în colon au mâncat mai puțin decât cei din grupul de control. În schimb, șoarecii fără receptorii TLR5 (cei responsabili de „detectarea” proteinei) nu au arătat nicio modificare de comportament.

Concluzia? Chiar dacă nu suntem conștienți de acest simț ca de cele clasice, el influențează în mod real comportamentul.

„Cred că această descoperire va fi esențială pentru a înțelege cum ne influențează microbii comportamentul. Un pas următor ar fi să investigăm cum modifică dietele compoziția microbiană, ceea ce poate fi crucial în afecțiuni precum obezitatea sau tulburările psihice”, a spus autorul principal, Diego Bohórquez.

Poate că nu e „al șaselea simț”, și cu siguranță nu e unul aristotelic, dar e o dovadă în plus că organismul uman are multe mecanisme senzoriale încă neexplorate.

Vă recomandăm să citiți și:

Problema de vedere care afectează astronauții după misiunile lungi

Virusul hepatic C ar avea o legătură semnificativă cu schizofrenia și tulburarea bipolară, arată un studiu

Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații? Iată ce spune știința!

Motivul pentru care 40% dintre oameni nu au ochii perfect rotunzi