Poți visa în timp ce ești treaz? Cercetătorii au descoperit ceva ciudat despre vise!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu recent realizat de cercetătorii din echipa „DreamTeam” de la Institutul Creierului din Paris arată că visele nu respectă granițele convenționale dintre starea de veghe și somn.

Experiențele noastre mentale, inclusiv cele de tip oniric, nu respectă granițele convenționale dintre starea de veghe și somn. Aceste descoperiri au fost publicate în jurnalul Cell Reports.

• Antrenamentele de forță, cheia unei bătrâneți sănătoase
• Infrastructura învechită a NASA nu face față lansărilor Artemis. Suma astronomică de care are nevoie agenția…

Prin convenție, starea de veghe și somnul sunt privite ca stări fiziologice distincte. „Cu toate acestea, lucrurile sunt departe de a fi evidente. A fi treaz nu este sinonim cu a fi atent sau capabil să gândești rațional”, explică Delphine Oudiette, co-lider al echipei de cercetare.

„Știm acum că există un continuu între veghe și somn, cu stări intermediare în care anumite regiuni ale creierului pot fi adormite. Rămânea de stabilit dacă și conținutul gândurilor noastre variază independent de starea de vigilență.”

Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii au studiat debutul somnului, etapa tranzitorie dintre veghe și somn. Nicolas Decat, autorul principal al studiului, explică faptul că pe măsură ce alunecăm spre somn, apar senzații și viziuni numite experiențe hipnagogice. Monitorizarea acestora ajută la înțelegerea modului în care emerge un vis.

O surpriză neuroștiințifică

Studiul a implicat 92 de participanți antrenați să raporteze conținutul gândurilor lor. Cercetătorii au folosit un dispozitiv experimental inspirat de Thomas Edison. Legenda spune că inventatorul obișnuia să adoarmă într-un fotoliu ținând un obiect greu în mână; căderea acestuia îl trezea exact la pragul somnului, permițându-i să folosească ideile creative din acel moment critic.

Participanții au purtat căști EEG pentru înregistrarea activității cerebrale și au descris experiențele mentale avute cu zece secunde înainte de a fi treziți. Datele au fost analizate cu un algoritm de grupare care nu a impus categorii preconcepute.

Analiza a dezvăluit existența a patru stări mentale distincte, nu doar două: Amintiri trecătoare, Conexiune ridicată cu mediul înconjurător, Bizarerie (imagini fantastice, de tip vis), Control voluntar ridicat (planificarea viitorului).

Descoperirea majoră este că fiecare dintre aceste patru stări a apărut în toate cele trei etape măsurate: veghe, debutul somnului și somn ușor.

Semnătura cerebrală a visului

Conținutul gândurilor nu urmează granițele dintre veghe și somn. Un participant, deși treaz, a raportat că vede furnici târându-se pe corpul său, în timp ce altul, deși dormea, își parcurgea mental programul pentru a doua zi.

Echipa a identificat o semnătură cerebrală specifică pentru starea onirică, caracterizată printr-o conectivitate redusă pe distanțe lungi între regiunile frontale și cele occipitale. Aceasta ar putea fi baza neurofiziologică pentru momentele în care raționamentul lucid este depășit de senzațiile vii caracteristice viselor.

Această abordare ar putea revoluționa tratarea insomniei paradoxale, situația în care pacienții simt că nu au dormit deloc, deși testele clinice arată contrariul. „Criteriile convenționale sunt probabil inadecvate”, spune Delphine Oudiette. Analiza conținutului mental ar putea fi un indicator mai precis, oferind pacienților recunoașterea experienței lor subiective și deschizând calea către noi markeri obiectivi în medicina somnului, scrie technologynetworks,

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce vorbim în somn?

Apneea în somn poate avea consecințe devastatoare asupra corpului

Obiceiurile de somn ar putea dezvălui un declin ascuns al sănătății la adulții în vârstă

Cofeina ar putea inversa pierderea memoriei cauzată de lipsa somnului