E mai probabil să fii ucis de un asteroid decât de rabie

Dacă ți s-a întâmplat vreodată să stai treaz noaptea întrebându-te cât de probabil e să fii ucis de un asteroid, o nouă lucrare științifică vine cu un răspuns.

Un grup de cercetători condus de fiziciana Carrie Nugent, de la Olin College of Engineering (SUA), a calculat nu doar cât de probabil este ca un asteroid să lovească Pământul într-o viață umană obișnuită, ci și cât de probabil este ca un astfel de impact să ducă la decese umane, în comparație cu alte cauze rare, dar prevenibile, de moarte.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Vestea proastă este că e mai probabil să mori ucis de un asteroid decât din cauza rabiei. Vestea și mai proastă este că moartea într-un accident de mașină este mult mai probabilă decât ambele.

Vestea bună? Toate aceste riscuri sunt, în general, foarte mici, așa că îți poți trăi viața fără prea multe griji (deși ar fi bine să porți centura de siguranță). E util să comparăm riscul unei morți provocate de un asteroid cu riscurile altor cauze prevenibile pentru că, deși estimarea exactă e dificilă, un impact de acest fel ar putea fi și el prevenit.

Cum poți preveni impactul unui asteroid?

NASA a demonstrat în 2022 că impactul cu un asteroid poate fi prevenit, când a reușit să lovească intenționat un asteroid cu o sondă spațială pentru a-i modifica traiectoria. Rezultatul a fost chiar mai eficient decât se așteptau oamenii de știință: traiectoria asteroidului s-a schimbat semnificativ.

Desigur, astfel de misiuni sunt costisitoare și necesită planificare îndelungată. Tocmai de aceea, cercetătorii au dorit să pună în balanță riscul unui impact cu cel al altor riscuri prevenibile, cum ar fi rabia sau accidentele rutiere, pentru a putea justifica potențialele cheltuieli în mod obiectiv.

Nugent și colegii săi au adunat date despre populația de obiecte apropiate de Pământ și despre modelele statistice referitoare la asteroizii mai mari de 140 de metri, estimând frecvența cu care aceștia ar putea lovi planeta.

Următorul pas a fost compararea acestor date cu probabilitatea altor tipuri de decese în decursul duratei medii de viață a unui om, estimată global la 71 de ani. Printre riscurile analizate se numără: prăbușirea unei gropi de nisip uscat (când o persoană sapă pe plajă și nisipul se surpă peste ea), atacul unui elefant, trăsnetul, accidentele la parașutism, intoxicația cu monoxid de carbon, accidentele rutiere, rabia și gripa.

Care este riscul să fii ucis de un asteroid?

Cercetătorii au analizat atât probabilitatea ca aceste evenimente să se întâmple, cât și șansele ca ele să ducă efectiv la moarte. Evident, rezultatele variază regional: o persoană din Australia, de exemplu, e mult mai puțin expusă riscului de rabie față de una din SUA.

Graficul obținut arată că deși gripa și impactul unui asteroid au rate de mortalitate comparabile, gripa apare mult mai frecvent, așa că, în medie, ucide mult mai mulți oameni. În schimb, prăbușirea unei gropi de nisip are o rată de fatalitate extrem de mare, dar probabilitatea ca un astfel de accident să aibă loc e de aproximativ 1 la un milion în timpul unei vieți, scrie Science Alert.

Desigur, orice astfel de statistică trebuie pusă în context. De exemplu, în fiecare an, mai mult de trei persoane mor din cauza prăbușirii unei gropi de nisip și, tragic, vârsta medie a victimelor este de doar 12 ani. În schimb, nu avem nicio dovadă că vreun om a murit vreodată din cauza unui asteroid. Dar, după cum ar putea confirma dinozaurii, o singură lovitură poate compensa cu vârf și îndesat o istorie întreagă de „ratări”.

Lucrarea va apărea în revista Planetary Science Journal și este deja disponibilă pe platforma de preprinturi arXiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Cofeina ar putea face E. coli mai rezistentă la antibiotice

Cercetătorii au identificat 4 tipare distincte care pot semnala prezența bolii Alzheimer

Cercetătorii au transformat lactatele într-un gel pentru repararea țesuturilor

Ața dentară ar putea fi folosită pentru administrarea de vaccinuri