Ești ceea ce mănânci, chiar dacă ultima ta masă a fost acum 150 de milioane de ani. Ce arată dinții fosilizați de dinozauri despre dietele antice?
Dinții fosilizați de dinozauri ne arată dietele acestora. Deși mâncarea în sine a dispărut de mult, preferințele alimentare ale dinozaurilor au rămas „înregistrate” în smalțul dinților lor. Cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin (SUA) au analizat cu atenție aceste urme antice și au descoperit că unii dinozauri erau niște adevărați gurmanzi, preferând părți diferite ale plantelor.
Smalțul dentar păstrează izotopi de calciu care reflectă compoziția chimică a hranei consumate; diferitele tipuri de plante au semnături chimice distincte, la fel și părțile lor: de la muguri până la scoarță. Potrivit autorului principal al studiului, Liam Norris, aceste rezultate ajută la explicarea modului în care atâtea creaturi uriașe puteau trăi în același habitat, în aceeași perioadă.
„Ecosistemul pe care l-am studiat a fost mult timp un mister, pentru că aveam acolo erbivori gigantici care coexistau. Ipoteza era că mâncau lucruri diferite, iar acum avem dovada”, a spus Norris, proaspăt doctor în științe geologice la Jackson School of Geosciences.
Rezultatele au fost publicate în revista Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.
Norris a analizat dinți de la patru specii de dinozauri și o specie de crocodiliform, atât erbivore, cât și carnivore, care au trăit în vestul SUA în perioada Jurasicului târziu. Dinozaurii erbivori analizați sunt: Camarasaurus (cu gât lung), Camptosaurus (cu brațe scurte) și Diplodocus (cu picioare masive). Printre carnivori se numără bipedul Allosaurus și mai micul crocodiliform Eutretauranosuchus.
Toate aceste fosile au fost descoperite în situl Carnegie Quarry, din nord-estul statului Utah, un depozit format, se pare, în timpul unei secete severe, în doar câteva sute sau mii de ani.
„Am fost norocoși să putem studia fosile ale unor dinozauri care au trăit împreună și au fost conservați rapid într-un singur strat geologic. Acest ‘mormânt jurasic’ este o adevărată comoară paleontologică, iar scheletele sunt splendid expuse la Dinosaur National Monument”, a spus profesoara Rowan Martindale, de la Departamentul de Științe ale Pământului și Planetare al aceleiași universități.
Norris, care lucrează acum la Texas Science & Natural History Museum, a analizat smalțul dentar de la 17 indivizi, folosind tehnici de izotopie a calciului. Colegii săi John Lassiter și Aaron Satkoski au contribuit la interpretarea rezultatelor, menționează Phys.org.
Până acum, se credea că erbivorii de mari dimensiuni puteau trăi împreună pentru că se hrăneau la înălțimi diferite ale vegetației. Însă studiul lui Norris arată că nu doar înălțimea era importantă, ci și ce parte a plantei era consumată.
De exemplu: Camptosaurus prefera părțile moi și nutritive, precum frunzele și mugurii; Camarasaurus consuma în principal conifere, fiind atras de țesuturile lemnoase; Diplodocus avea o dietă mixtă, care includea ferigi, Equisetum și plante mai dure, crescute aproape de sol.
„Această diversificare alimentară se potrivește foarte bine cu ce știm din morfologia acestor animale, înălțimi diferite, forme diferite ale botului. Acum adăugăm la asta și date geochimice, o dovadă solidă în sprijinul acestor diferențe”, a explicat Norris.
Studiul susține și o teorie mai veche: dinozaurii cu gât lung aveau probabil gâturi flexibile, care le permiteau să acceseze zone variate de vegetație fără să își miște întregul corp, un avantaj uriaș din punct de vedere energetic.
În ceea ce privește carnivorele studiate, Allosaurus și Eutretauranosuchus, s-au observat suprapuneri în valorile izotopilor de calciu, ceea ce ar putea indica diete parțial comune. Totuși, rezultatele sugerează că Eutretauranosuchus consuma probabil pește, în timp ce Allosaurus se hrănea cu dinozauri erbivori, poate chiar cu cele trei specii analizate în acest studiu.
Faptul că acest ecosistem străvechi putea susține atâția dinozauri gigantici, fiecare cu gusturi atât de specifice, oferă indicii importante despre vegetația și productivitatea plantelor din acea epocă.
„E doar încă o dovadă că acest ecosistem era într-adevăr spectaculos, așa cum ne așteptam”, a spus Norris.
Epava unei nave portugheze, capturată de pirați acum 300 de ani, a fost descoperită lângă Madagascar
Ruinele unui templu vechi de 1.400 de ani dezvăluie misterele unei civilizații enigmatice
Patogenul misterios al leprei a existat în America de acum 4.000 de ani, arată un nou studiu
Un studiu a dezvăluit moartea teribilă suferită de un pește din Jurasic