În prezent, nu există un leac pentru boala Alzheimer, însă o depistare timpurie poate face o diferență majoră. Le oferă cercetătorilor mai mult timp pentru a o studia în profunzime și pacienților și familiilor lor posibilitatea de a se pregăti și de a primi sprijin.
Acum, cercetătorii americani au identificat patru tipare medicale care pot prezice apariția acestei boli neurologice progresive.
Într-un nou studiu amplu, oamenii de știință au analizat dosarele medicale ale 24.473 de persoane diagnosticate cu Alzheimer, căutând tipare comune în istoricul lor medical – și, crucial, cum anumiți factori s-au succedat în timp.
„Am descoperit că traiectoriile în mai mulți pași indică factori de risc mai mari pentru Alzheimer decât afecțiunile luate izolat”, explică Mingzhou Fu, bioinformatician la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA).
„Înțelegerea acestor căi ne poate schimba fundamental abordarea privind detectarea timpurie și prevenția.”
Cercetătorii au identificat patru „traiectorii” – adică patru drumuri distincte către Alzheimer. Folosind o metodă algoritmică, echipa a standardizat durata și ordinea apariției problemelor de sănătate în rândul pacienților și a descoperit tipare comune, scrie ScienceAlert.
Cei 4 factori țineau de: tulburărilor de sănătate mintală – unde anxietatea apărea prima, urmată de depresie, iar ulterior, de Alzheimer. Encefalopatie – disfuncții cerebrale care se agravează treptat. Deficiență cognitivă ușoară – pierderi lente ale capacității mentale și boli vasculare – precum hipertensiunea și afecțiunile articulare.
Pentru fiecare dintre acești factori, au fost identificate mii de traiectorii individuale, care variau în viteză și în nivelul de risc asociat. Acest lucru arată cât de complexă este calea către Alzheimer.
„Prin evidențierea unor rute distincte și interconectate către boala Alzheimer, această abordare oferă perspective care pot îmbunătăți evaluarea riscurilor, diagnosticul la timp și intervențiile țintite”, scriu autorii în studiul publicat.
Pentru a-și verifica descoperirile, cercetătorii au aplicat modelul și pe un alt set de date, care includea 8.512 persoane. Șansele ca aceleași traiectorii să apară în rândul celor cu Alzheimer erau semnificativ mai mari, consolidând validitatea concluziilor.
Acest tip de înțelegere poate ajuta nu doar la diagnostic, ci și la găsirea unor „blocaje” care pot fi introduse de-a lungul acestor traiectorii – pentru a încetini sau chiar împiedica dezvoltarea bolii.
Cercetătorii își propun să testeze aceste rezultate pe grupuri mai largi și să le extindă și la alte forme de demență. Totuși, cele patru traiectorii nu reprezintă cauze directe și nu garantează dezvoltarea Alzheimerului, însă sunt probabil relevante în evaluările viitoare ale pacienților.
„Recunoașterea acestor secvențe de evenimente, în locul analizării diagnosticului izolat, poate ajuta medicii să îmbunătățească detectarea bolii Alzheimer”, spune neurologul Timothy Chang, de la UCLA.
Cercetarea a fost publicată în revista eBioMedicine.
Descoperire revoluționară în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer
Un tratament pentru insomnie ar putea ajuta și în lupta cu boala Alzheimer
Niveluri „astronomice” de proteine asociate cu Alzheimer au fost descoperite la nou-născuți
Particule acoperite cu zahăr ar putea proteja neuronii de boala Alzheimer