Secretul pentru dinți mai albi, mai puternici și mai sănătoși s-ar putea să fi fost ascuns chiar pe creștetul capului nostru.
Cercetătorii de la King’s College London au descoperit o modalitate prin care o proteină comună din păr, keratina, poate fi folosită pentru a regenera smalțul dentar, stratul care menține dinții rezistenți și strălucitori.
Dinții nu sunt oase. Spre deosebire de acestea, nu se regenerează atunci când sunt sparți sau pierduți. Când smalțul dentar se erodează din cauza dietei, igienei orale deficitare sau a îmbătrânirii, stratul protector se subțiază, lăsând la vedere dentina galbenă și mai moale. De aici începe deteriorarea permanentă, scrie ScienceAlert.
Cariile dentare reduc rezistența și duritatea dintelui cu până la 95%, provocând dureri, sensibilitate și, în cazuri grave, pierderea dinților și chiar afectarea oaselor maxilarului.
Problema este una globală: potrivit Global Burden of Disease 2019, cariile netratate la dinții permanenți afectează aproximativ 2 miliarde de oameni, ceea ce face ca afecțiunea să fie cea mai răspândită boală din lume.
Pentru studiul publicat în revista Advanced Healthcare Materials, echipa a extras keratină din lâna de oaie și a introdus-o într-un lichid de „salivă artificială”. Proteina a atras mineralele din mediul respectiv și s-a organizat într-o structură asemănătoare cu smalțul dentar.
Rezultatul a fost spectaculos: materialul s-a comportat ca smalțul natural, umplând cariile și restabilind protecția și strălucirea dintelui.
„Am combinat mai multe tipuri de keratină și alte proteine pentru a obține caracteristici specifice, precum rezistență, durabilitate și protecție împotriva degradării”, explică cercetătorii.
Tehnica pe bază de keratină ar putea depăși limitările altor încercări de regenerare a smalțului, care s-au lovit de probleme de biodisponibilitate sau imposibilitatea de a trata leziunile profunde.
„Intrăm într-o eră fascinantă în care biotehnologia ne permite nu doar să tratăm simptome, ci să restaurăm funcții biologice folosind materiale ale propriului corp”, afirmă Sherif Elsharkawy, odontolog la King’s College London și autor principal al studiului.
Cercetătorii estimează că primele produse – fie sub formă de pastă de dinți zilnică, fie ca gel aplicat de dentist, ar putea fi disponibile în doi-trei ani.
Pe lângă beneficiile pentru sănătate, soluția ar putea deschide drumul către o economie circulară în stomatologie, transformând materiale considerate deșeuri (precum lâna sau chiar părul uman) în resurse medicale valoroase.
O fosilă cu dinți ascuțiți dezvăluie originile feroce ale balenelor moderne
Dinți vechi de 4.000 de ani conțin cele mai vechi dovezi că oamenii mestecau nuci psihoactive
Dinții fosilizați de dinozauri dezvăluie ce mâncau acești giganți antici
De ce avem dinți sensibili? Peștii antici ar putea oferi răspunsul!